*
Nu-mi plac CV-urile. Poate ca al meu nu ma satisface. Paisprezece carti publicate: Pasarea cetii. Tablouri dintro expozitie. Editura Tip-Naste,1995. Glont de argint, Editura Paralela 45, 2008. Dosarul "Albastrii". Fenomenul Pitesti 1971, Editura Paralela 45, 2011, Bursa ingerilor in doua edituri Editura Paralela 45, 2012 si Editura Transilvania,2012. Gusterele, Editura Paralela 45, 2013
Norduri, Editura Paralela 45, 2014. Jurnal din anul Apocalipsei Editura Cervantes 2015. Gusterele. Editia II-a, Editura Cervantes 2015. Din arginturile mele, Editura Art Creativ 2016, Argintarium, Editura Art Creativ 2016, Ceara si miere, Editura Grinta 2017, Tablete in alb si negru, Editura Grinta 2017, Albastrii, dosarul, Editura Detectiv literar 2018, Copacul cu icoana, Editura eCreator 2018. Al cincilea anotimp, Editura Detectiv literar 2019.
Norduri, Editura Paralela 45, 2014. Jurnal din anul Apocalipsei Editura Cervantes 2015. Gusterele. Editia II-a, Editura Cervantes 2015. Din arginturile mele, Editura Art Creativ 2016, Argintarium, Editura Art Creativ 2016, Ceara si miere, Editura Grinta 2017, Tablete in alb si negru, Editura Grinta 2017, Albastrii, dosarul, Editura Detectiv literar 2018, Copacul cu icoana, Editura eCreator 2018. Al cincilea anotimp, Editura Detectiv literar 2019.
In rest, risipiri pe la diverse reviste, site-uri literare culegeri de cenaclu si antologii.
E putin, daca scrutez anul de nastere - 02.11.1948
*
Aprecieri critice
Ion Toma Ionescu e un lup singuratic.Netributar cu nimic promotiilor de poeti optzecisti(nouazecisti),cu mirabila distanta fata de modelul Nichita,el se nutreste cu toate programele lirice ale veacului in amurg,asumandu-si in plus sunete ale poeziei nipone. Versul e net, sigur si isi refuza discursul.
E un vers de o frumusete glaciala, abrupt traversat de efluvii selenice. Cu ostentatie "simplu" si (doar in aparenta) neincifrat, acest vers are o curgere muzicala ce nu e cautata, vadind o impecabila tehnica. Nu de mester aurar( poetul nu e un jubilant) ci de argintar (semnul cast al unei vigori indeobste defensive) Gheorghe Tomozei
Exista fara doar si poate,o distinctie aristocratica in versurile domnului Ion Toma Ionescu al carui prim volum intitulat Pasarea cetii Ed. Tip-Naste.Pitesti.1995) constituie un debut remar-cabil. Sobrietatea acestor poeme provine din acuratetea scriiturii,din delicatetea caligrafiei,si,nu in ultimul rand dintr-un fin decupaj al detaliului autorul lor izbutind sa faureasca adevarate vitralii luminate de intensitatea starilor de spirit.
Daniel Deleanu
Daniel Deleanu
Nu văd prin ce aş depăşi marginile îngăduitului, atribuind poemelor frumoase complicaţiuni interioare, o dinamică proprie, structuri, daruri şi calităţi, care, în acest punct cel puţin, sînt pentru cititor izvor de alimentare sau „oxigen letal”: „cu laserul/în mâini/ca un lujer/copilul magistru/trasează/conturul/inexorabil/al clipei/îngeri/cu trupurile/străvezii/aşezaţi în bănci /lustruite/deprind/exerciţiul umbrei/din timp/în timp/crupierul de lut/răstoarnă/pe masa/de joc/gloanţe/de argint”. Maria Diana Popescu
O aparitie de exceptie este cartea de poezie"Glont de argint" semnata de pitesteanul Ion Toma Ionescu. Pe cat de discret este in viata de zi cu zi acest om, pa atat de discret a fost si este acest om si in viata literara. Tineretile acestui poet, daca nu si adolescenta, i-au fost aprig incercate de capriciile vremurilor revolute. Cata vreme domnia sa nu este un resentimentar, nu ne putem permite sa divulgam ceva din nedreptatile care i s-au facut pe toate planurile vietii sale sociale.
Poezia cuprinsa in acest volum sta sub specia a doua teme - Lutul si Pasarea cetii. Cartea intreaga, versul chivernisit cu migala extrem-orientala, au stralucirea sabiei de samurai, o stralucire strunita de regatul umbrei din teaca de alaturi. Aurel Sibiceanu
Autorul acestei cărți, (Dosarul"Albaștrii")personaj
în același timp, Ion Toma Ionescu, nu orientează
reflectoarele asupra lui, nu se bate cu pumnul în piept, nu bate din pinteni,
nu se dă cel mai mare și mai tare. Încă un
motiv, pe lângă abundența documentelor, de a ne
convinge că avem de-a face cu o carte care exclude fabulația deși se citește ca un roman senzațional. Marin Ioniţă
O poezie cuprinzând prospecţiuni ale
realităţii, materializate, frecvent în definiţii pe care autorul le dă
elementelor lumii concrete, într-o continuă tentativă de luare în stăpânire,
prin cuvânt, a acesteia, alcătuieşte volumul Glonţ de argint, al lui Ion Toma Ionescu, apărut în colecţia
Conexiuni, la Editura Paralela 45 din Piteşti, în 2008, în care autorul,
experimentând, haiku-ul, în, poate, majoritatea textelor, caligrama (de pildă,
în Olarii cei mari), în altele,
construieşte poezii sugerând grafic glonţul – laitmotiv, de altfel, în carte (precum fluturii / gloanţele ard argintul /
zăpezii din noi) –, fiindcă percepe cărţile, în general, ca trasoare / înfipte în inima mea, în care
ceremonii sticloase / şi fixe / cuvintele
tac / nesfârşit, fiindcă, deşi caută cu febrilitate, prin aprinsele cărţi, rămâne mereu cu spaima-ntrebării / ca o bârnă /
carbonizată…, câtă vreme în cer bat
aripi / necuprinse ecouri / sporind distanţe. Mioara Bahna
Un astfel de dosar foloseşte ca bază poetul Ion
Toma Ionescu pentru volumul Dosarul
„Albaştrii”. Fenomenul Piteşti 1971 (Paralela 45, 2011). Câţiva
tineri la începutul anilor ’70, cu aplecare spre literatură şi arte, se
constituie aproape organic, spontan, într-un grup care aderă la un cenaclu,
crează ei înşişi un cenaclu, se întâlnesc prin cafenele şi acasă la unul sau la
celălalt pentru a-şi citi producţiile, se împrietenesc, se îndrăgostesc alţii…
Un lucru absolut firesc într-o societate. Nu şi în societatea comunistă de la
noi. Tinerii elevi şi studenţi sunt monitorizaţi de Securitate cu exces de zel,
unii racolaţi ca informatori despre ceilalţi, demascaţi într-un proces public
la casă de cultură. Vieţile tinerilor visători de la Piteşti au fost strâmbate
brusc de intervenţia „organelor”.
Un volum croit pe un dosar de urmărire informativă
de la CNSAS, mai ales când personajele nu sunt celebre, îndeobşte nu poate fi
decât unul banal şi plictisitor. Ei bine, acesta nu e. Augustin Doman
Opurile „de senzaţie” excelează printr-o
evidentă „punere în scenă” care, în dese cazuri, ratează tocmai autenticitatea
necesară convingerii cunoscătorilor, fiind abordabile doar ca lecturi
ocazionale.Mărturii ale celor măcinaţi de sistem sunt multe.
Puţine reuşesc să treacă dincolo de simplitatea depoziţiei brute. Nu ştiu câte
cărţi beneficiază de talentul unui om de litere, fie el reprimat de
condiţionări impuse sau de presiuni exterioare cărora nu li s-a putut opune.
Una mi se pare a fi Dosarul «Albaştrii»
- Fenomenul Piteşti 1971, alcătuită de Ion Toma Ionescu şi
publicată la Editura Paralela 45, 2011.
Dumitru Ungureanu
Dumitru Ungureanu
Chiar şi această carte copleşitoare(Dosarul „Albaştrii”), scrisă de cel mai taciturn om pe care l-am cunoscut, de
ITI(Ion Toma Ionescu), face parte din Marele Program al Secţionatorilor. Au învins
până la capăt! Ne-au resuscitat memoria, ca în acest fel să ne mai
autosecţionăm încă o dată _ a câta oară? Pentru că, sunt convins, nimeni nu va
învăţa nomic din întâmplările de acum 40 de ani, nu se va imprima nimic în gena
noastră naţională, nu se va dezvolta antidotul care să ne ferească de
ticăloşie, trădare, fudulie, cruzime, bigotism şi prostie_ trăsătuyri remarcate
de toţi călătorii străini prin Ţările Române de la 1500 până la Dimitrie
Cantemir şi după... până în zilele noastre.
Călin Vlasie
Călin Vlasie
Instantanee ale realităţii urbane,
imagini vizuale generatoare de spiritualitate transcendentă, enunţuri stilizate
impecabil, frumuseţe lapidară a versului şlefuit cu inflexiune
rafinat niponă, sunt trăsături cunoscute şi recunoscute ale scriiturii lui Ion Toma Ionescu. Să urmărim ideea poetică aşa cum se iluminează ea din versurile
caligrafiate în volumul Bursa
Îngerilor.
Poetul Ion Toma Ionescu e fascinat
de ideea unei călătorii spirituale în universul haotic şi de nedesluşit .
Deschide aşadar Bursa Îngerilor, unde-şi va identifica protectori şi călăuze
pentru parcursul lui spiritual. În drumul său iniţiatic poetul
descoperă şi consemnează adevărurile ascunse în Cuvânt. El rătăceşte „prin
nisipul stelar”(Letopiseţul iubirii....
Virginia Paraschiv
Poetul Ion Toma Ionescu negociază, la Bursa îngerilor, cu o splendidă
inocenţă. Sprijinit în genunchi, palmele desfăcute, privirile fixând
bolta cu aripi – tot felul de aripi – atitudinea celui smerit, poate
puţin înfricoşat, care simte, însă, că de-acum nu mai are nimic de
pierdut.
Versurile volumului, publicat anul acesta, la Editura Paralela 45, observă şi formulează delicate concluzii. Trag linii între dimensiuni, îşi permit s-o facă, pentru că ele, versurile, şi-au cucerit deja dreptul de a însoţi paşii zilelor şi-ai nopţilor acolo unde muritorul de rând şi cuvântul de rând abia de tresar, abia de prind culoare în obraji.
Bursa îngerilor este o carte a poveştilor de după poveste, a rostirilor de după toate celelalte rostiri. De-aici şi impresia de viaţă trăită cu încetinitorul, lăptos, suspendat, în aşteptarea unui nou soroc.
Denisa Popescu Versurile volumului, publicat anul acesta, la Editura Paralela 45, observă şi formulează delicate concluzii. Trag linii între dimensiuni, îşi permit s-o facă, pentru că ele, versurile, şi-au cucerit deja dreptul de a însoţi paşii zilelor şi-ai nopţilor acolo unde muritorul de rând şi cuvântul de rând abia de tresar, abia de prind culoare în obraji.
Bursa îngerilor este o carte a poveştilor de după poveste, a rostirilor de după toate celelalte rostiri. De-aici şi impresia de viaţă trăită cu încetinitorul, lăptos, suspendat, în aşteptarea unui nou soroc.
O poezie sensibilă, oarecum sinusoidală din punct de vedere axiologic, transpusă auctorial ca un ecou decodat al propriei ontologii, trăite sau imaginate, ne oferă Ion Toma Ionescu în volumul Bursa
îngerilor (Editura Paralela 45, Piteşti, 2012). Într-un areal populat
cu oameni care tind să fie neutri, conformi şi fazi, autorul simte
nevoia să-şi populeze spaţiul cu îngeri (disponibilitate a
ingeniozităţii sufleteşti şi a regenerării fiinţiale mai degrabă, decât a
unei religiozităţi asumate), demers îndrăzneţ, provocator şi
nonconformist, la capătul căruia apar cu trup odihnitor, lunecos şi
efemer poemele morgane.
Magda Grigore
Poezia
Ion Toma Ionescu îndeplineşte prima condiţie a artei: se naşte din
sentimente şi trăiri. O îndeplineşte şi pe a doua: trăirile şi gândurile sunt
transfigurate. Cea de a treia este, de asemenea, îndeplinită: poezia lui este
înţeleasă şi lasă spaţiu pentru interpretări. E o poezie sinceră, rodul
frământărilor curate, porneşte din viaţă şi se întoarce la viaţă. Nu e un lucru
neînsemnat, ci extrem de semnificativ. Într-o lume a avantajelor, a luptei
pentru avuţie, poezia lui Ion Toma Ionescu nu cere şi nu aşteaptă nimic. Împlineşte
hulita sintagmă (pe nedrept, desigur că pe nedrept hulită!) a artei pentru
artă. Dar pentru ce altceva ar trebui scrisă poezia, pentru ce altceva ar avea
poeţii insomnii. Şi pentru ce ar trăi.
Există
un filon religios în poezia lui Ion Toma Ionescu. Ascuns. Ca orice fibră de
valoare. Poetul are flerul de a nu eşua în declaraţii şi în predici. E duhul
ascuns, omniprezent al creaţiei şi, deci, al artei.
........
Cine citeşte poezia lui Ion Toma
Ionescu devine mai bun. Şi se înalţă pe aripi. Aripele lui nu sunt de vultur,
ci de porumbel. Dar liniştea, blândeţea, bunavestire sunt ale păsării lui Noe.
Iubitor de Nord, Ion Toma Ionescu
este un solar în fond. Adică poet.
Petre Anghel
Cartea de versuri „
Norduri” a poetului Ion Toma Ionescu apărută la Editura „ Paralela 45”, Piteşti, 2014, adună, într-un mănunchi de flori albe, aproape
cincizeci de poeme, multe dintre ele având în componenţa titlului cuvântul „ nord”.
„ Nordul” nu
face aici referire la zona scandinavă ( ca în poezia lui George Vulturescu,
considerat „ poet al nordului”, în urma scrierii câtorva volume inspirate de
aceste ţinuturi), ci mai degrabă este punctul cardinal, singurul pe care îl
indică acul unei busole, ajutându-ne să ne orientăm într-o călătorie... Că doar
ce suntem pe lumea asta altceva decât nişte trecători, mai mult sau mai puţin
singuratici, încercând să desluşim o parte din tainele universului? Am
convingerea că I.T. Ionescu, călătorul, nu se va rătăci niciodată, fiindcă
lucrurile care contează şi de care este înconjurat au coordonatele lor bine
definite, „ nordul” aflându-i-se la
îndemână, fie că e de literă, de stea, de
guştere, de salcie, de umbră, de animal,
de strigoi, de cuvinte sau de piatră...
Metafora „
nordului” nu e nouă în lirica universală, dar de data aceasta o descoperim
cu extinse rădăcini în biografia de suflet a autorului, iar modul original, în
care o face să-i strălucească faţetele, duce la crearea unui spaţiu rece,
distant, intangibil, în care vieţuiesc în condiţii nu tocmai prielnice
gândurile, sentimentele, concepţiile, atitudinile scriitorului.
Domnita Neaga
Ion Toma Ionescu nu-și face scrupule de formulă și convenții. Scrie cum îi vine poeziei mai la îndemînă, ba în clasice, ba în albe, ba în marginea prozei. Nici pe registrul atitudinilor nu se inhibă de prejudecata coerenței și nu se limitează din vreo pricină structurală ori programatică. Navighează în voie, lejer, între șăgălnicie senzuală și pietate (religioasă, familială și culturală deopotrivă), între reflecția mai melancolică și gratuitatea mai euforică. Nu mai puțin liber se mișcă (deși e o libertate înșirată cronologic) între notația fulgurantă și poemul mai vorbăreț, cu bătaie spre realul imediat, dar și (ușor) spre parabolă, spre poemul de prelucrare. Începutul l-a făcut cu boabe imagistice, cu mici și delicate imagini-enigmă, dar pe parcurs imaginația s-a relaxat și s-a adaptat unui debit confesiv mai consistent. Argintarium e o recoltă de pe întreg acest traseu de voie (de voie bună în general, păzită de o undă de umor de sine).'
Ion Toma Ionescu nu-și face scrupule de formulă și convenții. Scrie cum îi vine poeziei mai la îndemînă, ba în clasice, ba în albe, ba în marginea prozei. Nici pe registrul atitudinilor nu se inhibă de prejudecata coerenței și nu se limitează din vreo pricină structurală ori programatică. Navighează în voie, lejer, între șăgălnicie senzuală și pietate (religioasă, familială și culturală deopotrivă), între reflecția mai melancolică și gratuitatea mai euforică. Nu mai puțin liber se mișcă (deși e o libertate înșirată cronologic) între notația fulgurantă și poemul mai vorbăreț, cu bătaie spre realul imediat, dar și (ușor) spre parabolă, spre poemul de prelucrare. Începutul l-a făcut cu boabe imagistice, cu mici și delicate imagini-enigmă, dar pe parcurs imaginația s-a relaxat și s-a adaptat unui debit confesiv mai consistent. Argintarium e o recoltă de pe întreg acest traseu de voie (de voie bună în general, păzită de o undă de umor de sine).'
Al. Cistelecan
Copacul cu icoană. Povestitor născut iar nu făcut, Ion Toma
Ionescu are o sfătoşenie rară astăzi, într-un secol al acceleraţiei, al grabei
de a trăi arzând numai la suprafaţă, de a trece repede mai departe, uitând
sensul zilei de ieri. Naraţiunile sale te implică fără să-ţi dai seama, au ceva
de film captivant prin imagine şi nu prin suspans. Personajele sunt vii, chiar
dacă se-ndreaptă senine spre moarte, dimensiunea etică a situaţiilor de viaţă
este dominantă, chiar dacă discretă, cum stă bine unei creaţii de valoare
estetică incontestabilă.
Florin Dochia
Buna,
RăspundețiȘtergereFirst at all, la multi ani si an nou fericit! :)
Ma numesc Ciprian, sunt blogger din Sibiu. Iti propun o colaborare, un schimb de link: ma adaugi in blogrolul tau si eu te adaug la PARTENERI (http://gigelitatea.blogspot.ro/p/parteneri.html)si voi scrie un teaser despre blogul tau.
Daca esti de acord, te rog da un semn pe email: citadelasibiana@gmail.com
Spor in toate!
Felicitări pentru creaţia poetică!
RăspundețiȘtergereMultumesc de treceri
RăspundețiȘtergereSalut,
RăspundețiȘtergereMa numesc Bitu Mihai si vreau sa te anunt ca au inceput inscrierile pentru concursul organizat de Mediapress Advertising SRL cu premii in valoare de 900 euro ( Locul 1 – 500 euro, Locul 2 – 300 euro, Locul 3 – 100 euro) si am fi onorati sa te numeri printer participantii la concursul nostru.
In data de 10 decembrie vom da startul pentru publicarea de articole, asa ca nu mai este mult timp in care sa te poti inscrie la concurs.
Pentru ati putea creea cont, trebuie sa intri pe www.bloghub.ro , platforma dezvoltata de noi pentru a putea organiza concursuri pentru bloggeri cat mai corect si cu o jurizare cat mai transparenta.
Te asteptam sa te inscrii !
Multumim !
Bitu Mihai,
SEO - Mediapress Advertising