miercuri, 22 octombrie 2014

Augustin Frăţilă și Gușterele

          Premiul literar „Augustin Frăţilă”- romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading, anunţă cele cinci romane finaliste:
1. „Un singur cer deasupra lor”, de Ruxandra Cesereanu, Bucureşti, Ed. Polirom, 2013
2. „Kinderland”, de Liliana Corobca, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 2013
3. „Jurnalul unui cântăreţ de jazz”, de Bujor Nedelcovici, Bucureşti, Ed. Allfa, 2013
4. „Boala şi visul”, de Dan Stanca, Bucureşti, Ed. Tracus Arte, 2013
5. „Negustorul de începuturi de roman”, de Matei Vişniec, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 2013
*
          Nu e greu de vǎzut cǎ romanul meu Gușterele, deșii a participat, nu s-a numǎrat printre protagoniștii calificaţi în ultima etapǎ. La premiul pus în joc, 10000 de euro, era greu de crezut cǎ ar fi putut face faţǎ. Vǎ spun, mult mai bine așa! Altfel cu ce prǎjinǎ sǎ mai ajungi la nasul unui Guștere nebun?
          Intenţia mea, îndrǎzneaţǎ, a fost ca în condiţiile de lecturare obligatorie, Gușterele meu sǎ-l muște de mânǎ pe vreun critic la jurizare, dupǎ care, sǎ ies în piaţǎ și sǎ strig în gura mare cǎ era bolnav de ebola. Având în exclusivitate istoria bolii, speram sǎ fiu consultat, bǎgat în seamǎ...
          Am urmǎrit cu teamǎ presa în ultimele zile. Nu s-a scris nicǎieri cǎ vreun critic s-ar fi îmbolnǎvit. Ori ebola se vindecǎ subit la reptile, ori romanul meu n-a fost citit.

          Pǎcat era un Guștere de 100 de file, nu ditamai varanul...

Doar o glumǎ.
Felicitari celor calificati in ultima fazǎ!

Singapore. Simona cea mare

          Vorbeam pe blogul meu în preambulul acestei superbe victorii despre Ecaterina cea Mare și aminteam de mitul David și Goliat. Putem acum, dupǎ meci, avem dreptul sǎ vorbim de Simona Noastrǎ cea Mare. Este o implinire uriașǎ. Nu sunt epitete care sǎ poatǎ cuprinde plinǎtatea acestei sǎrbǎtori. Cǎci este o sǎrbǎtoare a inteligenţei, stǎpânirii de sine, a sensului vieţii ce câștigǎ victoriile de etapǎ în faţa morţii.
          La un moment dat veneau spre fileu valurile înspumate ale unei Mǎri Negre și neclintitǎ pe plajǎ, o stâncǎ trona liniștitǎ, privind cǎtre larg ca statuia lui Ovidiu. Numai cǎ Simona era vie, alerga și în privire nu scânteiau tristeţile poetului, ci strǎlucirea seninǎ și simplǎ a bucuriei de a învinge. Nu i-a lǎsat adversarei nici o șansǎ sǎ intre în meci. Nu a avut nici o clipǎ de rǎtǎcire. Tot timpul steagul ei a fluturat sus.

          Bravo Simona! Ne-ai dǎruit o razǎ curatǎ de luminǎ în întunericul nedemn din jur, care ne-a murdǎrit...
Simona Halep - Serena Williams 6-0!/ 6-2!/

         In meciul al doilea Ana Ivanovici - Eugenie Bouchard 6-1/ 6-3/. In aceste conditii, in cel mai rau caz, Simonei Halep îi mai trebuie un singur ghem în meciul urmǎtor ca sǎ fie calificatǎ în semifinalǎ.

Singapore. Ziua treia. Incursiuni istorice

          Dacǎ eu aș fi azi Simona Halep, la Singapore într-un capǎt de lume și ar trebui sǎ mǎ lupt cu Ecaterina cea Mare, ţarina despot luminat, cea care a reușit sǎ tragǎ Rusia înţepenitǎ în primitivismul feudal, transformând-o într-o mare putere a lumii moderne, cu siguranţǎ cǎ m-aș ţine de glume și aș vinde pe piaţǎ „buturuga micǎ rǎstoarnǎ...”
          Dar nici eu nu sunt Simona Halep și nici Serena Williams nu e vre-o prinţesǎ nemţoaicǎ inteligentǎ, tenace și cu un nestǎpânit apetit sexual. Ar trebui vulcanului acela înnegrit de soare sǎ-i strecori sub picioare gheaţǎ subţire la mal.
          Mai sunt doar câteva minute pânǎ va începe undeva pe o insulǎ veșnic verde o nouǎ încleștare între David și Goliat.
          Dacǎ eu aș fi Simona aș pierde negreșit. Sper cǎ ea a citit cum se clǎdește un mit!

Curaj Simona nu ai nimic de pierdut!

marți, 21 octombrie 2014

Singapore. Ziua doua. Lacrimile Sharapovei



            Schimburile lungi, aratau o Wosniacki mai stǎpânǎ pe sine decât Sharapova. Spectacolul este total, sala trǎiește și paticipǎ cu întreaga fiinţǎ. Ușor tensionatǎ rusoaica simte pericolulul și apasǎ cu tot corpul ei, prelungit de rachetǎ, mingea, dar dublele greșeli se înmulţesc. Dincolo apele fluviului se scurg liniștite( Oare existǎ vre-un fluviu în Danemarca?). Setul se terminǎ în tie-break și Caroline își trece în dreptul ei punctual. 7-6.
          Începe setul al doilea. Sensul rǎmâne același, dar nivelul jocului crește. La 4-3 pentru Wozniaki luminile din tavan și-au schimbat pozitia o deranjeazǎ vizibil și cere arbitrei imperativ, n-aș fi crezut-o în stare pe danezǎ, sǎ restabileascǎ condiţiile bunei desfǎșurǎri a partidei. Între ghemuri, cu o voce calmǎ, voalatǎ, antrenorul îi cere Mașei sǎ fie ea. Dar nu e posibil, Sharapova plânge. Lacrimile îi izvorǎsc din ochi.
          Meciul se încinge dramatic. Ţipetele de luptǎ ale Mariei ţin sǎ transmitǎ sǎlii cǎ în fiecare clipǎ în lume se produce un viol. Rusoaica renaște din propria cenușǎ și egaleazǎ la 5. Pare cǎ un destin implacabil n-o trǎdeazǎ niciodatǎ și e 6-5 pentru ea. Din senin, o minge mincinoasǎ cu mult în afara terenului e strǎmutatǎ de un arbitru de linie în teren. Wosniacki devine leoaicǎ, se ceartǎ cu spectatorii care încep sa huiduie, cu arbitra principalǎ, nimic de fǎcut! Zeii restabilesc singuri dreptatea și se intrǎ din nou în tie-break. Caroline, apaticǎ cedeazǎ lupta. E greu sǎ trǎiești în aceiași intensitate fiecare minge.
          1-1la seturi.

          Am mai vǎzut acest meci, pe zgura de la Roland Garos cu Simona Halep. Nimic de fǎcut împotriva Sharapovei. Am închis televizorul și dupǎ o orǎ intrând pe net, nevenindu-mi sǎ cred am constatat cǎ Sharapova, e o femeie frumoasǎ când plânge. 7-6/ 6-7/ 6-2/
In a doua partida  Agnieszka Radwanska - Petra Kvitova 6-2/ 6-3/

Foc pe corabie

          De mare ajutor naţiei – „guzganul rozaliu”! Cu abilitǎţile lui unsuroase și faima de maestru al combinaţiilor, uluitor, astǎzi și-a anunţat demisia din parlament. E un dans pe sârmǎ pe care doar el îl poate înţelege și crede cǎ îl poate juca. A împletit reţeua de la baza marelui sǎu partid, pânǎ sus. Numai el știe urma firului roșu și dacǎ de bunǎ voie a pǎrǎsit pǎienjenișul plasei pe care a întins-o, cu capcane, refugii și noduri încurcate, înseamnǎ cǎ a mirosit ceva. A simţit cǎ DNA-ul a dat de capǎtul firului și procurorii au procurat deja ștecherul ca sǎ-l bage în prizǎ. Guzganii rozalii sau de orice fel s-au temut și se tem dintotdeauna de curent.
          Focul pe care nu de mult un Nero al lor, vizionar PSD, îl flutura peste ţarǎ, s-a mutat la ei!

          Antena 3 cautǎ în flǎcǎri mâna marinarului. 

Plai balai - pamflete politice