miercuri, 6 septembrie 2023

Felicitări Sorana

 


Când ratezi o şansă este firesc să ai păreri de rău, dar lupţi în continuare până ce o altă şansă te va face să împărtăşeşti gloria cu ea. Dar când ratezi ceva ce ar fi putut face parte din istoria tenisului la nivel mare, părerea ta de rău devine o supărare ce-ţi poate întuneca mintea şi inima.

Am citit cu plăcere declaraţia Soranei Cîrstea de după întâlnirea cu Karolina Muchova, când a recunoscut victoria fără dubii a cehoaicei care joacă de la o vreme tenisul ei cel mai bun, observat şi apreciat ca atare şi de Simona Halep, nu demult, într-un interviu ce avea ca subiect jucătoarele momentului. Abia după partida de azi noapte pentru calificarea în semifinalele USOpen, mi-am dat seama şi eu de soliditatea afirmaţiei unui profesioniste de necontestat cu ochiul format, care cuprinde şi cântăreşte în esenţa lor toate detaliile. Am numit-o pe cea umilită pe nedrept de nişte organisme care vor să-şi câştige notorietatea, umbrind strălucirea Simonei. Îi asigur că vor căpăta ce merită!

Retrasă în singurătatea ei câteva clipe după meci, lucidă ca un chirurg intrat în mintea ne- anesteziată a bolnavului, Sorana a refăcut traseul bisturiului în viu şi a simţit când bisturiul a ezitat o fracţiune de secundă să devină impetuos, să îndrăznească mai mult, crezând că are timp suficient să estirpeze mai târziu centrul nervos şi a facut un ocol. Era ghemul patru din primul set la scorul de 3-0 pentru Mucova. Douăzeci de minute s-a jucat pe muchia bisturiului meciul vieţii dacă-mi îngăduie buchia să spun aşa. De nouă ori  Sorană a încercat să tăie nodul gordian, să lase liberi zorii dmineţii sub platoşa de nori să înflorească, dar n-a putut. Inima de piatră a Muchovei n-a vrut să despietrească!

Felicitări Sorana! Nu s-a putut mai mult! Ai avut un parcurs de toată isprava! BRAVA!

 


duminică, 3 septembrie 2023

De ziua limbii române Poeţii cetăţii în patria lor

 

 

Nimic mai semnificativ decât poza de grup a unor scriitori făcută la sugestia Ioanei Crăciunescu, poeta-actriţă(nu singura!), sub pânza căzută a unui ecran montat pe zidul Muzeului Ţăranului, în curtea interioară. Un ecran agresat de nepăsare, un cadru suprarealist creat parcă special de un mare regizor, ca un avertisment cu asupra de măsură al pericolelor care pândesc şi ameninţă propria noastră casă în care ne-a fost dat să lucuim, limba română.

Şi cu ce arme puteau veni scriitorii în apărarea frumuseţii şi integrităţii ei gramaticale, decât cu cărţile lor din care au citit!?…

Ca un corolar, spre sfârşit, Tanner Murat a recitat câteva versuri în limba tătară. Nici nu a apucat Olga Delia Mateesu să-şi şoptească un gând cu voce tare… “Cum cad sunetele ca nişte mărgele!... Fiecare limbă îşi are frumuseţile ei” şi Tanner s-a grăbit să ne traducă în româneşte într-o curgere lină, cu vocale deschise şi limpezi, poemul care era al lui Nichita Stănescu.

Fotografii: Liliana Popa şi Gabriela Tănase

































marți, 29 august 2023

Viaţă boierească bunule DAD

 Dragă Augustin,

Să fie de poezie de la cel mai bătrân dintre huhurezi, din scorbura inimii lui... Îţi urez la borna 70 a dumitale, să poluezi întru mulţi ani planeta cu chintale de tutun, scrum şi tone de fum din pipa ta, iar îngerul cu bricheta, cel bun, cel cu harul, să-şi vânture aripa deasupra ta şi cu asupră de măsură să nu prididească să-ţi umple paharul, să-l bei cu prietenii în bătătură sub umbrar şi să sfârâie coastele de miel pe jar!
Viaţă boierească bunule DAD!


miercuri, 23 august 2023

Meduza

         Nu e o matcă regină într-un stup de albine, ci o meduză dintr-un grup întâlnit de mine la KABAKUM, după răsărit... Doar că apa este de basm

19. Orgasm
curenţi reci subţiri
lame de brici
străpung pielea
bronzată
apa mării e limpede
calc dungile mierii
desenate
dedesubt
în lumina filtrată
fagure de apă
inconsistent
ce se clatină
şi pulsează
legănând nisipul
întind privirea
deasupra platoşei
de solzi
albaştri-verzui
respiraţia e liniştită
marea încă doarme
fiinţă vie
după orgasmul
unei nopţi
*
Straturi de sare,
peşti încolţind în marea
cea mare…
(Din volumul Crucea de piatră)
Foto, Cristina Florescu