Cand se imbratiseaza culorile, cuvintele nu pot vorbi...
Succes Maia!
vineri, 16 martie 2012
joi, 15 martie 2012
Cârstoiu şi găina lui lehuză
Întrebarea mă bântuie de aseară, după ce am urmărit la
B1 emisiunea junelui Nelu Barbu cu marele analist. Nu ştiu cum se rătăcise
pe-acolo şi unul ce încă îşi zice, Dan Pavel...
Nu numai că maestrul nu s-a dat pe spate, ca toţi
ceilalţi, comentând subiectul meciului transmis cu o seară înainte de Antena 3,
dintre premier şi pastorul protestant(nu mă pricep la religii, îl ştiţi; „părintele”
protestatarilor din piaţă...), dar ne-a uimit încă o dată, încercând să ne lămureasca
despre evidenţa faptului că găina a născut cu
adevat pui vii. N-a precizat dacă era aceeaşi.
Nu mă situiez nicidecum printre cei care i-au cântat
lui MRU prohodul, atunci când acesta a hotărât să meargă la gâde, punându-şi
capul pe tocător în ringul Antenei şi nu m-a surprins total nici măcelul
administrat, când s-au răsturnat planurile. De mirare cum unii, au putut gândi
că acolo în ring va fi un meci de box, chit că înainte de pauză, am aflat pe
surse, Dana Grecu se dezbrăcase ca la marile gale. N-a mai urcat în ring până
la urmă în bikiny să anunţe ultima repriză, în baia de aplauze a spectatorilor înfierbântaţi.
A rămas în culise să-i facă pastorului respiraţie gură la gură.
Nu insist să definesc tipul de confruntare. A fost un
meci între categoria Muscă şi categoria Dex. Musca bâzie, zboară, Dexul e mult
mai greoi, cum să alergi după muscă, eventual s-o omori!?... Astea erau premizele.
Dracu îl puse pe gâde să vrea să citească cuvântul ăla din
(sau dintre?) paginile dexului!...
I-a căzut
Dexul în cap de-a rămas ca o găină lehuză după ce născuse puii vii.
Pănă la urmă vorba lui Cârstoiu, ciudoasă, noi ce-am
câştigat?
"Măi oameni buni, e un premier abscons, periculos, din câte ştie nu ne-a spus nimic!”
"Măi oameni buni, e un premier abscons, periculos, din câte ştie nu ne-a spus nimic!”
Dar să revenim la oracolul nostru.
Ce-o fi cu el? Să fie poziţia lui schimbată, opusă valului, doar deontologică, profesională? Simte ceva de-a trecut în opoziţie? E, invidia că MRU-ul are dexul mai mare? O fi supărat că n-a venit primul ministru în emisiunea lui prima dată, (s-a dus la papistaş) să-l ungă cu mir? O fi având ceva spaime sub acoperire şi ăsta le ştie? L-a pus Băsescu să-l încerce?
Ce-o fi cu el? Să fie poziţia lui schimbată, opusă valului, doar deontologică, profesională? Simte ceva de-a trecut în opoziţie? E, invidia că MRU-ul are dexul mai mare? O fi supărat că n-a venit primul ministru în emisiunea lui prima dată, (s-a dus la papistaş) să-l ungă cu mir? O fi având ceva spaime sub acoperire şi ăsta le ştie? L-a pus Băsescu să-l încerce?
Pare circumspect, aşa, de la-nceput. Îmi pun întrebări.
Caut şi eu ca maestrul în subtext o ştire.
miercuri, 14 martie 2012
Exerciţii de respiraţie
Foto: marincristian.ro
Noaptea a urcat pe
munte luând cu sine roua de pe cuvinte. Întins în iarbă, tac, aşteptând să apară
printre tufele de trandafiri ghimpaţi, prada. Am mai măturat o dată cu
obiectivul DSRL-ului banca strălucind albă la capătul aleii. Ultima, din parcul
imens, la care nu mai ajunge nimeni.
Alături, găleata cu
vopsea şi pensula mă provocau să testez aparatul imortalizând cadrul nefiresc.
Dar o mişcare imperceptibilă a aerului m-a neclintit ca un arc întins. Era
aceeaşi rochie uşoară, albă, ce-i mângâia pulpele pendulând ca o limbă de
clopot în mintea mea. El s-a aşezat pe bancă şi ea în braţele lui sărutându-l.
Simţeam pe buze gustul ştiut de rodie. Uitasem pentru ce venisem. Imagini vechi
se dedublau în focarul obiectivului, disimulându-se ca o pânză de apă peste
memoria peliculei unui film vechi, mut. Timpul s-a comprimat îndelung.
Când s-a ridicat de
pe bancă, bărbatul avea pe spate dungi albe de la scândurile proaspăt vopsite.
Rochia ei se şifonase puţin.
duminică, 11 martie 2012
O carte si doua edituri
O aparitie editorială
nouă, face parte dintre rarele mari bucurii pe care timpul cu parcimonie mi
le-a dăruit. Dându-şi seama probabil că balanţa a stat înclinată prea îndelung
spre tristeţe, cel care aranjează cumva starea lucrurilor, a vrut să compenseze
situaţia şi a găsit cu cale ca ultima carte pe care am scris-o, Bursa îngerilor
să apară de-odată în două edituri.
Faptul mi se pare
nefiresc să mi se întâmple tocmai mie şi „vinovat” de asta se face doar
prietenul meu Emanuel Pope. Căruia trebuie să-i mulţumesc pentru că a ales
cartea mea să facă parte din Colecţia Print în cadrul proiectului Cititorilor
de proză şi să fie tipărită la Editura Transilvania.
Cum se cade să mulţumesc
şi celuilalt vechi prieten, Călin Vlasie care a pus sigla Editurii Paralela 45 pe
trei dintre cele patru cărţi pe care le-am comis până acum cu îngăduinţa
dumneavoastră.
Deocamdata coperta de
la Editura Paralela 45.
sâmbătă, 10 martie 2012
Interviu cu un personaj
Revista Pietrele Doamnei prin aceeasi sensibila Mihaela Cavescu ia un interviu unuia din personajele vii ale cartii mele Dosarul "Albastrii". Pentru lectura clic pe fotografie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)