Cred că
Banciu a avut dreptate aseară după meciul de box dintre Pontonel şi Turcescu.
Pentru orice necunoscător, a fost limpede că Turcescu a pierdut la puncte în
ring, cu scorul de 4-1. Bine antrenat( doar a avut-o sparring partner
de curând pe Merkel), a demonstrat că ştie să rămână în picioare şi directele, fie
pe partea dreaptă a lui Antonel, fie pe stânga lui, chiar dacă uneori îşi
atingeau ţinta, îl lăsau imun pe premier. Părea că se declanşa automat un
resort programat să răspundă cu o eschivă, sau o replică dură, tupeistă, care
să-i arate adversarului că alonja şi greutatea pumnului său nu-l recomandă să
evolueze printre grei. El Turcescu fiind din altă categorie.
Acu,
drept e că nici Turcescu nu e o muscă, sau vre-un fluture(na că m-am încurcat,
fluturele e de la înot), să fluture din batistă. Chit că se dă numai cocoş, face
faţă cu brio la semigrei. Bădărănia şi golănia (nu e Bucureştean, el s-a format
la Piteşti), trebuie s-o recunoască, încă n-o stăpâneşte.
Turcescu
a intrat crispat, cu prea multe întrebări pregătite dinainte şi calmul lui
Ponta, mincinos dar jucat bine, a transformat un meci pe care ni-l doream
spectaculos într-o dispută de uzură.
Doctorul Ponta a ţinut să demonstreze că dacă eşti un
doctor penal pregătit de Năstase, eşti uns cu toate alifiile. Şi a reuşit, dând
cu zarul din pumni doar şase-şase.
Nu ştiu
de ce mi-a venit în minte stilul securistico-agresiv al lui Rareş Bogdan la
Jocuri de putere, într-o emisiune când o înghesuise în corzi pe Elena Udrea de
gândeam că vrea s-o ia cu fulgi cu tot şi s-o violeze acolo în faţa noastră. Ea biata, încerca să raspundă
facând faţă cu greu orgasmului întrebător al insului, dar încă nu divorţase. Punea întrebările ca o mitralieră în cascadă, fără
să mai aştepte răspunsurile. Cred că dimpotrivă Turcescu, a avut prea multă răbdare
să-l asculte încântat de frazare pe premier, lăsându-l să-şi minciunească
scenariile.
Varii
sunt jocurile de putere la televizor. Să mai zică unii că nu se face totul
pentru popor!
