În faţa bradului

         

            În faţa bradului, ca în fiecare an, cu o canǎ de vin, așteptându-l pe Moș Crǎciun, cel cu sufletul bun și cu sacul plin…
Au sosit artiștii cu pozele:

 Ajun de Craciun 2014

Foto Cristina si Ciprian

Colind. Din arginturile mele

ne fulgerǎ pe șirǎ cu colinde

se hârjonesc în suflet lupii tineri

în cer un înger candela-și aprinde

și clopotele bat la Sfânta Vineri

ce veșnic ninge cearcǎnele serii

pudrate-s cu mireasmǎ de rǎșinǎ

și parcǎ înfloresc în glasuri merii

…în ieslea lumii pâlpâie luminǎ

Omul de zǎpadǎ

Pentru cǎ anul ǎsta n-a nins

și s-au aprins

deja în stradǎ

luminǎtori

de sǎrbǎtori,

am resuscitat

dinadins,

din arginturile mele,

un om de zǎpadǎ

topit în stele.

I-am lustruit tǎciunii,

l-am uns

cu pomadǎ,

i-am tuns

perciunii…

Niște colindǎtori

l-au gǎsit în zori
afarǎ

îngheţat.

L-au bǎgat în scarǎ

(i-au cântat la chitarǎ)

și a înviat

Predarea Colanului

            Sunt momente de civilizaţie politicǎ înșiruite de-a lungul acestei zile. Mâna în dreptul inimii a Președintelui ales, la intonarea imnului. Jurǎmântul rostit, pǎtruns de semnificaţia cuvintelor. Discursul articulat, ca un program angajat, ferm, nu numai pentru sine ci și pentru clasa politicǎ.

            Am vǎzut în parlament multe personalitǎţi importante cu chipuri îngrijorate. Primul care a pǎrǎsit ceremonia a fost premierul, care se pare cǎ îmbrǎcase un costum de haine prea strâmt. La fel Tǎriceanul, parcǎ ar fi voit sǎ se dea la fund, sau mǎcar sǎ disparǎ în planul secund. El pǎrǎsise, simţind pericolul ca șobolanul, corabia care s-a dovedit pânǎ la urmǎ învingǎtoare.

            La Cotroceni, un soare subţire s-a strecurat printre nori și a ţinut sǎ participe la ceremonia de predare-primire. Domnii președinţi au oferit doamnelor flori și au ciocnit cu consilierii cupele de șampanie

            Apoi la ultimul onor, fostul Președinte sǎrutând drapelul tricolor a vǎrsat o lacrimǎ. S-a  deschis poarta, și-a luat la revedere, și a decis cǎ ar bea o bere.

            Ce om!

            Mulţumim domnule Președinte.

            Succes domnule Iohannis, te așteptǎm!

Cu bunele și relele lui

            N-am sǎ înșir ca pe mǎrgele, bunele și relele președintelui. Un deceniu se încheie marcat intens de personalitatea unui om, neînfricat comandant de navǎ al ţǎrii sale. El și-a mișcat ţara din înlemnirea în care vegeta, ca o pǎdure aproape uscatǎ și a scos-o din amorţire, fǎcând-o sǎ navigheze ca pe-o corabie adevǎratǎ.

            Pe mulţi i-a deranjat cu râsul sǎu hǎhǎit de urs. Pǎdurea avea parcele sectorizate dinainte, toate sǎlbǎticiunile vieţuiau dupǎ rang și stele, și furau în liniște sǎ-și facǎ lovele. N-ar fi dorit sǎ fie deranjate de președinte!

            Cetǎţenii de vazǎ ai pǎdurii l-ar fi vrut sub pazǎ la Cotroceni, sǎ stea într-un jilţ sub tabloul din cui. Sau sǎ fie, contra naturii, model de statui cu monoclu, gata sǎ intre în patrimoniu culturii pe soclu.

            “Suntem europeni ce dracu!”

            Iar el, slobod gurii, le vorbea în argou și profera injurii:

            “Mǎi fraţilor eu sunt jucǎtor cinstit, n-am venit la cenaclu! Mama voastrǎ de lupi nesǎtuli!”

            N-a fost un sfânt la cuvânt, dar nici n-a ieșit cu minciuni! Iubitor de popor șî neiubit de moguli. Umblǎ vorba printre șoferi cǎ avea slǎbiciuni la premieri!… Devenea Vrǎjitorul din Oz, când primea bileţelul roz pentru Patriciu, de la Omul de tinichea și-l bumbǎcea în interes de serviciu. Dar nici Tǎricelu de tinichea, nu ședea ca mielu în agrement la șosea, în plimbǎri cu motocicleta, complota cu șeptelu 322, în parlament, dramoleta cu suspendǎri.

            Mai târziu pisicuţul Victoraș, drǎguţul de el, mort în pǎpușoi, șmecheraș, zmotocit binișor, punea struţului papion și ieșea în oraș la televizor, sǎ-și arǎta ghearele însângerate de bulion. Se hlizea victorios și striga, Jos împǎrate! Președintele murea de râs și se dǎdea pe spate.

            Un deceniu de bâlci cu de toate. Și bune și rele în listǎ. TRAIAN, marinarul, lasǎ ţara de mâine la cheie, bǎsistǎ. Cum va fi ea iohannistǎ?

            Cu siguranţǎ mai tristǎ! Gata cu circul! Sǎ fie pâine!

            Dumnezeu cu harul!