Dragă Căline,
Cred că a venit momentul să punem punctul.
Despre proiectul tău Qpoem cum am mai spus, nu-mi retrag cuvintele, proiectul e
bun, doar omul din faţa proiectului
pare a nu avea anvergura necesară. De-a lungul celor peste 40 de ani de când ne
cunoaştem, mi-am putut da seama că nu respecţi prietenia, nu respecţi valoarea,
aia care e, ci doar orgoliul tău nemăsurat şi propriile interese.
Am ştiut asta cred dintotdeauna, dar am căutat
să-ţi ofer în sinea mea circumstanţe. Chiar şi atunci când la 18-23 de ani, duşi
de securitate în aceeaşi dubă ca „duşmani ai poporului” şi potenţiali „duşmani
ai literaturii”, pe scena unde s-a instrumentat demascarea publică nu ne-am mai
regăsit împreună. De atunci eram în tabere separate şi ai dreptate, cum ai
scris pe coperta Dosarului Albaştrii, unii dintre noi au devenit râme. Eu am
continuat să-ţi urmăresc ascensiunea cu interes pentru că fără îndoială ai
făcut multe lucruri bune.
Mi-ai întins o mână când erai la Calende
publicându-mi un grupaj de poezii, după ce ani la rând am fost trecut pe lista
celor care nu mai aveau dreptul să publice. Mi-ai publicat cinci cărţi, cinci
nu patru cum apare pe site-ul editurii tale, dintre care doar Dosarul Albaştrii
pe banii tăi, într-un tiraj nesemnificativ, oprit probabil de vechii securişti,
cu toate că ea, cartea, fusese primită cu mult interes de cei care au apucat să
o citească. (Aşa, fără corectura editorială specializată, intrând în tipar cu
multe greşeli!)
N-am să continui! poate altădată, mai aşezat. Am
făcut eroarea să cred că împotriva unor convingeri exprimate în ultima vreme – voalat de mine, de bun simţ, şi implicat
total de tine în apărarea Marelui Magistru care a declanşat un jihad stalinist(căci
el l-a declanşat!) în lumea literelor, când ar fi trebuit cu notorietatea lui
să-l aplaneze – credeam sincer că te vei gândi că Argintarium
e doar o carte de poezie cu viaţa ei, nici cea mai bună dar nici cea mai slabă dintre cele
pe care le publici tu. (Eu chiar simt că îşi are locul ei!)
Am văzut astăzi că exemplara ta exigenţă nu a
permis înscrierea cărţii mele în planul tău editorial. Mulţumesc frumos, mi-ai
uşurat decizia de a alege taberele. Mi se cere să părăsesc Qpoem ca să pot fi
invitat din când în când în tranşeele Direcţiei 9. Nu-mi place de loc ideea
măcelului. În viaţa de toate zilele, scrie şi în livretul meu militar, în timp de
război sunt necombatant, în timp de pace pot combate al dracului…
Ca să nu existe dubii, nici acolo nu pot intra
în planurile editoriale, pentru că nu mă încadrez, cum nu m-am încadrat nicăieri
toată viaţa. Rămân să-mi plătesc în continuare cărţile câte voi mai avea de
scris .
Prima carte pe care o pregătesc va fi ediţia
II-a, completă, a Dosarului Albastru, ştii tu de ce...
Dumnezeu să mă ajute!
Deci şterge-mă de pe Qpoem, unde am întâlnit
oameni speciali care te vor părăsi mulţi dintre ei, mai devreme sau mai târziu.
