joi, 9 mai 2013

Domul din Köln



            Cel mai vechi dintre marile oraşe ale Germaniei are în actul de naştere ( 50 după Hristos), înscris cu litere romane, numele soţiei împăratului Claudius, Agrippina, originară din aceste locuri. Numele întreg primit atunci, undeva la marginea imperiului roman _ Colonia Claudia Ara Agrippinesium  _ era prea lung ca să nu fie erodat de vânturi, de ploi şi şlefuit de secole şi milenii trecătore ca şi oamenii.
          A rămas din Colonie... doar Köln.
          Am traversat Rinul pe podul „Hohenzollernbrücke” şi după câteva rotocoale în spirală cu automobilul, am ajuns într-o parcare supraterană, în umbra Domului. În piaţa imensă, deschisă în faţa noastră, mulţimile de turişti încercau să se acomodeze cu altfel de dimensiuni care se înfăţişau privirii. Mi-am adus aminte că după Adam şi Eva, în Cartea Sfântă, urmaşii trăiau sute de ani. Şi legendele omului consemnează că printre semeni existau uriaşi buni şi blânzi.
          Timp de peste 600 de ani a trebuit să se lucreze începând din anul 1248, pentru ca turnurile să fie îndeajuns de impunătoare, să domine norii de unde să se poată scruta stelele cerului, construcţia în sine fiind destinată păstrării relicvelor celor trei magi de la răsărit, cei trei astrologi fiind primii care au cules semnalul sosirii lui Dumnezeu pe pământ şi s-au închinat lui Hristos la Betleem, aducându-i ofrandă, aurul, smirna şi tămâia.
          Imparatul Frederic Barbarosa a fost cel care a dăruit nepreţuitele odoare ale lumii creştine arhiepiscopului Rainald of Dasel în anul 1164.
          Părăsind interesantele detalii cu caracter religios, vreau să mai menţionez doar că în timpul celui de-al doilea război mondial, 90% din Köln a fost distrus. Ca prin minune Domul a rămas semeţ, neîngenunchiat.
          Mărturisesc cifrele tehnice ale construcţiei, lungimea, lăţimea, înălţimea, azi nu mai par atât de spectaculoase, dar arhitectura şi impresia generală te copleşesc şi cu ele rămâi.
          Cu obiectivul ţintit spre nori, până şi Nikonul pare uşor ameţit...

7 comentarii:

  1. Virgiliu Firescu 10, cu felicitari!
    acum 43 minute · Îmi place

    RăspundețiȘtergere
  2. adevarat ca viata e frumoasa?cind ai posibilitatea sa vezi o parte din minunile pe care omul le-a facut,iti pare bine ca un te-ai nascut pasare.ma intreb insa daca acum ,in timpurile nebune pe care le traim,mai poate cineva construi ceva asemanator.si daca nu,ar fi bine sa fim in stare sa pastram ce ne-au lasat semizeii dinaintea noastra.pentru ca lucratura zeiasca ne arata nikonul tau.

    RăspundețiȘtergere
  3. Impletitura cuvintelor bine intentionata, nu merita lucratura stramba a anonimatului...Altadata te indemn sa semnezi.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mihai Rogobete E.... piramidală !
    acum aproximativ un minut · Îmi place

    RăspundețiȘtergere
  5. Piramidele sunt un etalon al perfectiunii dar aici artistul aduce un plus imens

    RăspundețiȘtergere