De
Ziua Internaţională a Poeziei am ales un grupaj din volumul Argintarium
LA
MULŢI ANI POEZIEI! POEŢII POT CONTINUA ALE LOR DISPUTE
1.
lecţie de umbră
cu un lujer
de floare
în mâini
copilul
magistru
deseneazǎ
conturul
inexorabil
al clipei
îngeri
cu trupurile
strǎvezii
așezaţi
în bǎnci
lustruite
deprind
exerciţiul
umbrei
din timp
în timp
crupierul
de lut
rǎstoarnǎ
pe masa
de joc
gloanţe
de argint
2.
letopiseţul
iubirii
o adiere
dincolo de pleoape
urma
paşilor tăi
în jurul
gleznelor
strălucind
siliciul
mâinile mele
mângăie
decojind
risipa
timpul s-a oprit
doar un izvor
susură
scrijelind în
bazalt
letopiseţul iubiri
3.
pluta de piatră
în ochiul
rănit
ca o dimineaţă
în rouă
insula
se scufundă
poate e vina
celui lovit
sau piatra
dinadins
încercuită
de ape
dacă ai un fiu
el va ucide
clipă de clipă
surpând
în inima ta
însăşi viaţa lui
ca un dans ne-ntrerupt
când muzica tace
şi ecouri
rostogolite
către plajă
irump
4.
dansul ielelor
suliţi de foc
lustruind rugina
spinării de bronz
a bătrânului cavaler
răni oblojite
peste zi
în tufişuri
cu rugi de măceş
se lasă seara
sub ape
păstrăvi
albesc nisipul
durerea vie
se scurge prelung
ca lumina
unui opaiţ
şezusem
cu capul
rezemat
de
cornul lunii
în raze
ielele dansează
despicându-mi
chipul
5.
iazul albastru
pletele-i râu
revarsat între perne
şi sânii puiandrii de lup
cum scânceau
flămânzi
surde semnale
falangele
degetelor
mângâiau resfirate
răsuflarea în rugi
aud foşnetul
de mreană al iubitei
şi şoimul din carnea mea
sfârtecându-mă
blând
simt aidoma olarului
lutul
lujer pe roată
în cer
crescând
buzele-s arse
către iazul albastru
coapsele nopţi-n surpare
se crapă
ziua
tinereţea ne-a căzut
de pe umeri
ochii pândesc
la geam
încercănata
memorie…
se clatină noaptea
ca o leoaică rănită
gura-i de foc
scuipă vipere
în spatele draperiilor
răvăşiţi ca două
corăbii cu catargele
asuprite în ţărm
de furnici şi de greieri
presărăm nisipuri
cât să umplem ruina
din obositele chipuri
curge ora din turn
în oglindă se lasă ziua
însinguraţi
ne privim
tinereţea ne-a căzut
de pe umeri
ca o hlamidă
a umbrei
7.
in nuce
un strat gros
de brumă
se cerne
peste oasele
mele de humă…
degete dezghiocate
de unghii
au scăpat pe jos
rărunchii
complicatului puzzle
sigur aş putea
risipi pe planşetă
pajisti verzi şi pot
grăbi
licitaţia cu
fluturi târzii
numai că totul
ar aduce cu un viol
s-ar clătina
somnul domol
al pietrelor
sus în înalt
peste faguri de stele
îngerii toarnă
asfalt
proaspăt
8.
haiku
lanţuri de frunze
liberă între piscuri
poezia mea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu