Suav anapoda

 

Mă aflam

într-o complicată

eroare, listând

încă de la început

o erată, pentru

o lucrare

neredactată...

Concret,

înălțasem un zmeu

de carton

să pot recepționa

sau emite mesajul

sincron,

cu Dumnezeu...

Dar n-am știut

să strunesc

curenții de aer,

să fac corecțiile,

pentru că vântul

mă încăierase

din toate direcțiile.

Acul busolei,

cel cu dreapta cale,

parcă turbase

sub cadran,

rotindu-se bezmetic

precum elicea

unui aeroplan...

(una

lume

din cartier

ar zice,

că elice,

doar

la elicopter!...).

Mișcarea elicei

îmi răsucise brațul

– una cu sfoara zmeului –

în lațul

nodului gordian

spânzurat

deasupra capului.

Eram într-un

comic de situație

ca Mălăele actorul

la Dineul cu proști

când pălăria împinsă

cu piciorul

i-a aterizat pe cap

La fel și zmeul meu

– parașută mută –

în loc să-şi fixeze deschis

fața la soarele,

să recepteze

mesajele cifrate

din Paradis,

a confundat raiul

şi s-a trântit de pământ

cu fața la spatele,

amintindu-și

că iadul

i-a promis

nestematele...

Nu te supăra frate,

da şi răsadul

de roșii, se tăvălește

întâi în bălegar şi noroi

şi abia mai apoi

slujește

lumina în altar!...

Imagini Festivalul de zmeie Timișoara Kites