Să fii lopătar
într-o lotcă
şi să constați
că iarna în bar
apa de mare
e votcă
Să vezi valul
cum vine
izbind furios
ca un marfar
deraiat
de pe șine
Tu curajos
să-l cinstești
asmuțind
însetat
animalul bețiv
din tine...
Ajuns în rai,
la Steaua de mare,
mort de viu
mă trezesc
cu Domnul
la mine în cort evaziv.
Îi vorbesc cu
diplomație,
mă port
ca un fiu între fii
lecuit
de beție
Doamne
nu te necăji,
ai răbdare
şi ascultă-mi ruga
până
la sfârșit
Am rău de mare
dobândit.
Nu-mi trece!...
Dar aici în rai
nu voi fi atât
de calicit...
În schimb
la plecare
ar fi înțelept
pentru bună purtare
să nu mă pui
la panou, în hotel.
N-ar face bine nimănui.
Accept mai bine
un cadou mititel
un pârâu
cât Azuga,
să nu sece
şi să curgă pe el
tot Votkă Beluga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu