sâmbătă, 20 decembrie 2014

Cu bunele și relele lui


            N-am sǎ înșir ca pe mǎrgele, bunele și relele președintelui. Un deceniu se încheie marcat intens de personalitatea unui om, neînfricat comandant de navǎ al ţǎrii sale. El și-a mișcat ţara din înlemnirea în care vegeta, ca o pǎdure aproape uscatǎ și a scos-o din amorţire, fǎcând-o sǎ navigheze ca pe-o corabie adevǎratǎ.
            Pe mulţi i-a deranjat cu râsul sǎu hǎhǎit de urs. Pǎdurea avea parcele sectorizate dinainte, toate sǎlbǎticiunile vieţuiau dupǎ rang și stele, și furau în liniște sǎ-și facǎ lovele. N-ar fi dorit sǎ fie deranjate de președinte!
            Cetǎţenii de vazǎ ai pǎdurii l-ar fi vrut sub pazǎ la Cotroceni, sǎ stea într-un jilţ sub tabloul din cui. Sau sǎ fie, contra naturii, model de statui cu monoclu, gata sǎ intre în patrimoniu culturii pe soclu.
            “Suntem europeni ce dracu!”
            Iar el, slobod gurii, le vorbea în argou și profera injurii:
            “Mǎi fraţilor eu sunt jucǎtor cinstit, n-am venit la cenaclu! Mama voastrǎ de lupi nesǎtuli!”
            N-a fost un sfânt la cuvânt, dar nici n-a ieșit cu minciuni! Iubitor de popor șî neiubit de moguli. Umblǎ vorba printre șoferi cǎ avea slǎbiciuni la premieri!… Devenea Vrǎjitorul din Oz, când primea bileţelul roz pentru Patriciu, de la Omul de tinichea și-l bumbǎcea în interes de serviciu. Dar nici Tǎricelu de tinichea, nu ședea ca mielu în agrement la șosea, în plimbǎri cu motocicleta, complota cu șeptelu 322, în parlament, dramoleta cu suspendǎri.
            Mai târziu pisicuţul Victoraș, drǎguţul de el, mort în pǎpușoi, șmecheraș, zmotocit binișor, punea struţului papion și ieșea în oraș la televizor, sǎ-și arǎta ghearele însângerate de bulion. Se hlizea victorios și striga, Jos împǎrate! Președintele murea de râs și se dǎdea pe spate.
            Un deceniu de bâlci cu de toate. Și bune și rele în listǎ. TRAIAN, marinarul, lasǎ ţara de mâine la cheie, bǎsistǎ. Cum va fi ea iohannistǎ?
            Cu siguranţǎ mai tristǎ! Gata cu circul! Sǎ fie pâine!

            Dumnezeu cu harul!

vineri, 19 decembrie 2014

Din arginturile mele

          Pregǎtind o antologie. 25 de ani de la evenimentele din decembrie. Un grupaj Din arginturile mele:


TABLOURI DINTR-O EXPOZITIE
- în piaţa revoluţiei -


în piaţa revoluţiei
aburi de pâine
mǎscǎriciul în frac
agonizeazǎ
la portavoce
un paganini


ninge…

TABLOURI DINTR-O EXPOZITIE
- acest strigǎt -


acest strigǎt de asfalt încins
sub ninsoare
l-au gǎsit soldaţii
scormonind aerul
cu baionetele lor…

duios unul
și-a scos mantaua
acoperind lǎtratul
ameninţǎtor
cu trupu-i trandafiriu

e bine și cald
sub manta
troznește iarba
și cuvintele
se subţiazǎ ca ceara

TABLOURI DINTR-O EXPOZITIE
- revoluţia zarzǎrilor -


un comandou de zarzǎri a trecut prin oraș
pǎmânt de flori au nins pe caldarâme
pe șenile teribil un tomberon uriaș
pare-o corabie fǎrǎ parâme

toate canalele s-au închis temporar
se fac apeluri și se cer soluţii
în studioul patru se dǎ cu var
pe rǎnile sublimei revoluţii

tot mai tac… tot mai tac luminând
lumânǎrile lumii în ger
salubritatea în coloanǎ grevând
continuǎ marșul în cer

joi, 18 decembrie 2014

Condurul Cenușǎresei

            Încǎ un semnal pozitiv. Faptul cǎ Alina Gorghiu a fost aleasǎ președinte interimar al vechiului Partid Liberal, înseamnǎ nimic altceva, decât cǎ, reforma clasei politice, cerutǎ atât de clar în 16 decembrie prin alegerea Președintelui Iohaninis, continuǎ. Avem deci Cenușǎreasǎ la liberali.
            Aștept cu nerǎbdare ca din împǎrǎţia lui Blaga sǎ aparǎ prinţul ca sǎ se producǎ mai repede mult așteptata cǎsǎtorie a dreptei.  Dacǎ pedeliștii nu se grǎbesc, dupǎ cum l-am perceput eu pe Iohannis, acesta nu se va da înapoi de la un lucru bine fǎcut.
            Va bate la Partidul Democrat, din ușǎ-n ușǎ, cu condurul împrumutat al Alinei, va lua la-ncǎlţat picior cu picior de cadânǎ, pe încercate pânǎ, unul se va potrivi negreșit ca o mǎnușǎ pe mânǎ.

            Va fi nuntǎ mare cu douǎ mirese. Iar se va bucura vestul. 

miercuri, 17 decembrie 2014

Schimb de prefix




          Când schimbi prefixul e ca atunci când într-un joc pe calculator ai trecut în alt nivel și regulile se schimbǎ, iar capcanele te pândesc întotdeauna mai complicate și greu de identificat. Primele douǎ trei nivele le parcurgi ușor, din instinct și-ţi descoperi capacitǎţi de mișcare nelimitatǎ, pǎrându-ţi-se cǎ ești un fel de stǎpân al inelelor și viaţa poate fi, dacǎ ești atent, un șir lung de satisfacţii și împliniri.

            La nivelul patru și cinci, constaţi cǎ trebuie sǎ fi mai raţional, pas cu pas înlǎturi greutǎţile îţi chivernisești resursele și pe cǎrǎri bǎtǎtorite, folosindu-ţi experienţa acumulatǎ, ajungi pe platoul nivelului șase. Ai senzaţia cǎ platoul acela drept, întins, e cel mai ușor de parcurs și dacǎ ești sprinten, te bate gândul sǎ încerci sǎ exersezi ca la început, alergarea. Și odatǎ te lovești cu fruntea de pragul de nori, realizând cǎ dincolo de platou, cobori.


            Unii încetinesc pasul bǎtându-l pe loc, alţii se prefac inutil cǎ au greșit la numǎrǎtoare, alţii apasǎ butonul stop joc, iar cei mai multi se reseteazǎ, gândind prin urmare cǎ și coborârea poate fi o urcare.


            Am stabilit cu Ioni dupǎ o consultare savantǎ, ajunși amândoi pe platou, cǎ vrem sǎ exersǎm un joc nou. Zborul la parapantǎ în tandem. 
            In rem, îngerii fie cu noi!

luni, 15 decembrie 2014

Cenaclu incitant de urgenţǎ


            Un eveniment incitant pentru cǎ era ultima desfǎșurare din an a Cenaclului de urgenţǎ, o datǎ, și a doua oarǎ însemna, actul atestǎrii formale a Editurii Art Creativ care lansa în lumea literelor primele ţipete îngemǎnate, poeticești, semne indubitabile ale nașterii. Și când ţipǎtul poeziei e însoţit de vocile minunate și muzica inegalabilǎ a unor personalitǎţi precum Nicu Alifantis, Nicu Nicușor sau formaţia Micul Paris, sǎrbǎtoarea este garantatǎ.
            Locul ales, Tunes, în centrul vechi  s-a dovedit neîncǎpǎtor. Niciodatǎ sub bolta lui de cǎrǎmidǎ roșie nu s-au mai primit atâţea oaspeţi de seamǎ!
            Gazdele, Daniela Toma împreunǎ cu Ion Calotǎ și fluturele acela plin de viaţǎ Ingrid Stoica, au fǎcut onorurile întreţinând o atmosferǎ caldǎ destinsǎ și distinsǎ. Voi reveni asupra reușitei manifestǎri, mai târziu poate. Acum vreau doar sǎ constat modul profesionist în care sala a știut sǎ aprecieze, ascultând în liniște cuvintele, mai ales ale acelora care le-au umplut cu conţinut, refuzând sǎ le cheltuie doar cu gratitudini. De menţionat Emil Lungeanu și Felix Nicolau.
            S-au împǎrţit diplome de excelenţǎ, autori și actori au citit cu simţire poezie adevǎratǎ.
            Mulţumim de searǎ Danielei Toma, sufletul pasionat al Cenaclului de urgenţǎ și lui Ionuţ Calotǎ pentru înţelegere șI sprijin devotat.

           Sǎ ne vedem la anul!









Foto Ion Calota