Gusterele de Ion Toma Ionescu
Note de lecturã
„ Nu stiu dacã cititorul acestei cãrti va gândi ca mine. Încerc sã mã
dumiresc si dacã personajele mele schitate se pot aseza comod într-un
roman. Am amestecat planurile, n-am pus personajele sã relationeze
destul, alteori au relationat nefiresc, nu le-am conturat suficient ca
tipologie, ca epicã, psihologie etc. Recunosc, uneori am amestecat
stilurile, timpii istorici si cei ai povestirii, spatiile, am inclus si
un metaroman, nu-i prea mult? Fãrã o succintã organizare!... De parcã am
avut numai dubii, nu si idei...”
Fragmentul citat, care
deschide capitolul XXIII al cãrtii, este o mãrturie sincerã a
frãmântãrilor si nelinistilor scriitorului, preocupat de calitatea
actului de creatie. Exigentele sale morale fatã de sine sunt atât de
înalte, încât deplina luciditate îl face sã se întrebe dacã demersul sãu
creator este cel autentic... Nu întâlnim prea des, în ziua de astãzi,
scriitori care sã-si punã astfel de probleme de constiintã legate de
scris.
Romanul „ Gusterele”, editia a doua, apãrut la Editura
Inspirescu, Satu-Mare, 2015, aduce în fata cititorului român o poveste
de viatã autenticã trãitã de personajul, narator si autor deopotrivã,
Ion Toma Ionescu. Scriitorul înoatã în trecutul de ceatã pe care îl
aduce în memorie si îl retrãieste cu aceeasi intensitate ca odinioarã,
dacã nu chiar mai intens.
Aparitia acestei a doua editii aduce
îmbunãtãtiri substantiale continutului cãrtii apãrute în 2013 la Ed.
Paralela 45 din Pitesti. Sunt fixate, de data aceasta, mult mai clar
coordonatele temporale si spatiale ale romanului. Fiecare personaj
beneficiazã de o atentie sporitã din partea autorului, amãnuntele aduse
în plus consolidându-i personalitatea. Se vede o preocupare mai mare de a
întãri caracterul autentic al întâmplãrilor: despre unele personaje
avem mãrturii noi din partea unor „martori”; despre faptele povestite
avem „documente” descoperite recent în arhivele pe care scriitorul le-a
cercetat. Remarcãm tendinta vãditã a prozatorului de a face din
personajele pe care le-a iubit adevãrate icoane, punând pe chipul
acestora o luminã transfinitã. În fine, prin aceastã a doua editie,
I.T.Ionescu desfiinteazã frontiera dintre realitatea durã (trãitã de
personaje în niste ani la fel de duri) si cea magicã, oniricã, oferind
cititorului posibilitatea de a-l însoti pe autor într-un univers
pluridimensional, actiunea desfãsurându-se pe trei planuri
intersarjabile: real, fantastic, oniric.
„ Gusterele”, titlul
romanului, este o metaforã. Dacã am încerca sã o decodãm, nu am face
decât sã maculãm imaginea artisticã. Ar fi ca si cum am mângâia cu
mâinile înnoroite aripile albe ale unui înger.
Cartea este
structuratã pe mai multe capitole, fiecare capitol purtând numele unui
personaj, sau un titlu metaforic ce defineste o vârstã, o etapã, o stare
de spirit. Unele capitole au acelasi titlu, de pildã numele unui
personaj, surprins însã în ipostaze diferite ale existentei sale.
Am
remarcat si cu altã ocazie calitatea deosebitã a autorului de a
portretiza. Uneori, prin câteva detalii, realizeazã un portret viguros,
memorabil. Personajele sale sunt aidoma unor constructii solide,
împodobite pe dinãuntru cu fresce de o rarã frumusete. Ele sunt actorii
care dau viatã textului literar, interpretând de cele mai multe ori un
rol dramatic, mai rar, unul comic. Personajul, „ tata-mare”, este
schitat în câteva cuvinte: „ aspru, viguros, rãzvrãtit, falnic, cu
cãmasa lungã de in, brãcinar, pantaloni albi de dimie...”, cuvinte care
au o mare putere de sugestie si care spun totul despre Miticã Tobârlan.
Existã undeva în carte un personaj episodic, Oanta, ( numele adevãrat
sau imaginat are o rezonantã venind din lumea cãrtilor cu vrãjitoare), o
vecinã de-a naratorului, magistral reprezentatã: „ Nu m-as fi mirat
dacã pe amurgite, strecurându-mi privirile printre uluci, de la mine din
curte, as fi vãzut-o cum încalecã o coadã de mãturã si decoleazã într-o
directie numai de ea stiutã...”
Nu lipsesc tablourile onirice
de cea mai bunã calitate expresionistã si escatologicã. Capitolele XIX
si XXI, respectiv „ Coverga din cer” si „ La covergi”, oferã o imagine a
Raiului, unde bãtrânul Tobârlan negociazã, în termenii lui, cu
Dumnezeu. Dialogul dintre cei doi, calm, pasnic, pare a fi o discutie
fireascã între doi prieteni. Tobârlan este un alt om: a renuntat la
multe din apucãturile lumesti, acceptã constrângerile impuse, dar
ultimul cuvânt pare sã îl aibã tot el. Covergile care populeazã lumea
Raiului sunt asemenea unor iglu-uri, în care s-au retras Tobârlanii,
spre a se bucura de fericirea de care nu prea au avut parte aici pe
pãmânt... Umorul fin si ironia ascunsã, stilul liber de podoabe
artistice... sunt mãrturii ale unui robust talent scriitoricesc.
În cartea lui Ion Toma Ionescu totul începe si se terminã cu „ timpul”.
Un timp de o exactitate matematicã, timpul demiurg, un timp lipsit
uneori de importantã, care curge haotic, un timp care vine parcã din
afara oamenilor, îi împinge, îi constrânge, îi subjugã si le acoperã
timpurile lor particulare. Este timpul imperios al lumii ( lumea vãzutã
ca un sanatoriul universal) în care vietile noastre, ale oamenilor, se
înscriu ca un punct pe o dreaptã fragilã...
Parafrazându-l pe
Ludwig Wittgenstein, as spunã cã întelesul acestei cãrti poate fi
exprimat în câteva cuvinte:” Ceea ce se poate în genere spune se poate
spune clar; despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie sã se tacã”...
Tãcând,
însã, nu vom afla niciodatã dramele înaintasilor nostri, viata lor
plinã de privatiuni, ceea ce au gândit si au fãptuit, cine au fost ei,
dar mai ales, cine suntem noi, cei de astãzi, care descindem din ei si
ducem mai departe mostenirea lor geneticã.
Domnita Neaga 10/8/2015
vineri, 9 octombrie 2015
joi, 8 octombrie 2015
Afișul de azi. PROFESIONISTII
PROFESIONISTII... LIVE ! JOI 8 OCT. 2015 ORA 20.00;
ZODIA BALANTEI SAU...
VARSTA DE AUR A POEZIEI & MUZICII TINERE!
..................TEATRU EXPERIMENT DE POEZIE !
Joi 8 Octombrie 2015, ora 20.00, în Salonul Artelor CLUB ART „ BOEMA 33”
din Bucureşti, B-dul Dacia nr 18, sect 1, va avea loc o nouă ediţie a SERBĂRILOR „VAMA LITERARĂ”, moderată de poetul DANIEL VORONA
la aniversara:
PAUL GOMA (80)
DANIEL VORONA (33 + 26)
Segmentul literar:
* ION TOMA IONESCU
* LAURIAN STANCHESCU
* ADELINA FLEVA
* RALUCA NEAGU
* DANIELA POSTELNICU
* DANIEL STANCU
* IONELA ANCIU
* ROMEO AURELIANI
* RAZVAN ALBEI
* IACOB VOICHITONIU
Segmentul muzical va fi susţinut de:
* TIC PETROSEL (chitara - voce
* HORIA STOICANU (chitara - voce
* NIKI OAGAN (chitară - voce
Teatru experiment de poezie:
* NUCU STANGACIU
Arte plastice:
* BOGDAN IMURLUC - sculptură
miercuri, 7 octombrie 2015
UnEscuPress.ro. Șoc ȋn lumea artiștilor
Charles Holahan, profesor de psihologie la Universitatea Texas din Austin.
E de reținut acest nume și nu m-aș mira sã-i fie ridicatã o statuie ȋn Piața Cãțelu, lȃngã Fabrica de oxigen și sã i se ȋnchine poeme nesfȃrșite de cãtre poeții blestemați. Studiul sãu științific realizat pe indivizi cu vȃrsta cuprinsã ȋntre 55 și 65 de ani a revoluționat toate teoriile care ȋnvederau cã alcolul se ȋnsoțește la om cu decesul prematur.
Umpleți paharele și sã bem pentru cinstirea și Gloria lui Charles Holahan! S-a mai dãrȃmat un mit. Studiu realizat pe o duratã de 20 de ani a stabilit, fãrã putințã de tãgadã, cã rata mortalitãții a fost semnificativ mai mare la cei care n-au consumat deloc alcol. Degeaba inșii ponderați au bãut doar apã cu lãmȃi, cãci au mierlit-o și ȋntȃi, și mai mulți.
Descoperirea e manã cereascã pentru oameni culți.
Cifrele seci ale “studiului”. Bilanțul de la sfȃrșit al celor 1824 de “studenți”cobai.
Au rãmas, vai, reci: 41% dintre bãutori și 69% dintre abstinenți.
Hai bãieți mȃine la Boema 33!
Știrea e preluatã de la BusinessInsider de Mediafax
Stejarii
Ȋn romanul meu Gușterele pentru a șterge cumva
diferențele dintre douã lumi ȋncercãnd sã apropii cãile de comunicare sã gãsesc
compabilitãțile, m-am gȃndit cã dezideratul s-ar putea ȋmplini doar ȋn focul
unei ȋntreceri sportive.
“Am ales rugbyul nu pentru cã ar fi fost
sportul cel mai frumos, cu toate cã ar putea sã fie, ci pentru respectul pe
care și-l aratã ȋntre ei adversarii, cei care susțin jocul. Dacã vrei sã
ȋnaintezi te uiți ȋn urmã, dai pasa doar ȋnapoi. Nimic nu-i ȋntȃmplãtor,
trebuie sã gȃndești cu iuțealã, sã alergi, sã alegi, sã te ȋncrezi ȋn
coiechipierul cel mai bine plasat, sã fii inspirat dacã vrei sã ȋnscri ȋn
terenul de țintã un eseu curajos. Desfãșurarea aceea teribilã de forțe, cea mai
sportivã și aprigã dintre toate, nu se lasã niciodatã cu accidente.”
Iar la sfȃrșit ȋti respecți partenerul, ȋi
ȋnțelegi lacrimile de bucurie sau de tristețe indiferent cine s-a potrivit ȋn
clipa aceea sã-și adjudece laurii.
Un asemenea sentiment mi-a fost dat sã
trãiesc asearã la sfȃrșitul meciului cu Canadã cȃnd bravii noștrii rugbiști au
dat tot ce-au avut mai bun ȋn ei cu convingerea cã doar așa poți onora cum se
cade Victoria.
Frumoasã lecție de viațã! S-a vãzut, nu e
ușor, nu e simplu sã te ȋnalți la nivelul ei!
marți, 6 octombrie 2015
In nuce
un strat gros
de brumă
se cerne
peste oasele
mele de humă…
degete dezghiocate
de unghii
au scăpat pe jos
rărunchii
complicatului puzzle
sigur aş putea
risipi pe planşetă
pajisti verzi şi pot grăbi
licitaţia cu
fluturi târzii
numai că totul
ar aduce cu un
viol
s-ar clătina
somnul domol
al pietrelor
sus în înalt
peste faguri de
stele
îngerii toarnă
asfalt
proaspăt
Abonați-vă la:
Postări (Atom)