Poeții cetății 4 martie 2017 cafeneaua Sheida 2

Poeții cetății 4 martie 2017 cafeneaua Sheida 1

scărarul

scărarul

           celţii,  credeau că se trag din copaci.

           se dedică lui Emilian Sude

între două

tulpini de arţar

două

scânduri

prinse în cuie

şi iar

desprinse

cu cleştele

de scărar

rânduri

rânduri

de trepte

înălţate

mereu

sub picioare

…omul

îşi suie

greu

crucea

în spate

aproape

ajuns

nu mai are

răbdare

i se pare/crede

că poate

să calce pe ape

cu ochii

în soare

vede

crucea

cum se roteşte

ca o elice 

şi piere

în cerul lui de scărar

cum cad

din arţar

micile

elicoptere

ale toamnei

Volum in pregatire. Ceara si miere

Poetii cetatii. La cafeneaua Sheida

În lumea asta cu tendinţe şi angoase globale, în care valorile sunt apreciate doar după conturile din paradisurile fiscale, iar voturile democrate totalitare în orice scrutin sunt gestionate de serviciile lui Putin, unii nebuni frumoşi, lăsaţi în libertate cu viciile lor asumate, pot deveni periculoşi!
Ca dovadă doar ieri, poeţii cetăţii amestecaţi — şi becheri, şi femei impare — scăpărând metaforă într-o cafenea oarecare şi consumând de pe masă anafură cu pălincă mascată, amestecată cu ceai în pahare, n-au văzut vai că peste stradă arde o casă…
Mă aştept ca statul de drept să urmărească deja ideea, nu cumva  trecuse drumul scânteia?...

Mărţişor

în cartea în care scriu eu

ninge tot timpul

caligrafiez cu acribie

literele albe

zăpada iese din pagini

abia de mai disting

marginile

continui să scriu

ca şi cum mi-aş tivi sufletul

dar în noaptea asta

s-a întâmplat un miracol

firul alb din literele

mele s-a împletit

cu un fir de mătase roşie

şi să se întregească minunea

pe covor au înflorit ghiocei.