vineri, 14 august 2009

Mercedesuri şi case

Bâjbâind la televizor după oleacă de umbră, în pârjolul mediatic exacerbat de Băsesciadă şi criză, constat parcimonios, că s-a pus codul galben pe toată lucrarea. Doar cavalerul tristei figuri, Dan Diaconescu a rămas rătăcit pe o insulă, sau insultă,rămâne de stabilit, minimală. El are lozul în ultima vreme, loaza cea mare împarte Mercedesuri şi case. Curat paranghelie!... Elodiosul pompier se joacă periculos cu focul.

joi, 6 august 2009

Cap 1. ALBAŞTRII - Dosar de urmărire informativă Nr. 1594 / 04.10.1971

Cotă CNSAS: I 204366







„ La 04.10.1971 s-a deschis dosarul de urmărire informativă asupra grupului „Albaştrii”, ai căror membrii se întâlneau sub masca aşa ziselor „ceaiuri”, comentau duşmănos, audiau postul de radio „Europa Liberă”, scriau o proză sau o poezie pesimistă, absurdă, elogiau modul de viaţă occidental, aveau un întreg ritual de primire în grup.”
(Extras din „Acordul Direcţiei I a Securităţii pentru închiderea dosarului de urmarire informativă „Albaştrii”)
26.01.1974. Semnează: Şef Direcţie:
General Maior Dumitru Borsan
Şef Serviciu: Lt. Col. Wagner Ioan


Rădăcinile răului

Fila din dosar nr 165
(faţă/verso)
21.09.1971.

Rezoluţie pe Nota raport din 21 sept 1971

Tov Col Mincu
Problema prezintă multă importanţă
Şi eu consider că în afară de măsurile
ce le ve-ţi dispune ,unul dintre cei 2 ofiţeri
să o recruteze pe această tânără Pletosu.

Notă autor: tânăra Pletosu va deveni în dosar informatoarea
"Penescu Veronica"


Notă Raport
Din 21 sept 1971

Către Inspectorul Sef al IMJ Argeş
Tov Colonel Gavrilă Gheorghe



Raportează Lt maj Bîlă Eugen, inspector principal din cadrul IMJ Argeş.
În urmă cu 8 zile numitul Pletosu Anghel muncitor la o intreprindere de foraj petrol a reclamat la organul de miliţie municipal dispariţia fiicei sale Pletosu Viorica, născută la 24 sept 1954 în municipiul Piteşti, cu domiciliul în Piteşti Str Bănănăi nr 99,elevă în anul II Liceul Economic.
Această dispariţie s-a datorat faptului că susnumita nu a reuşit la examenul de corijenţă.
Fiind găsită şi invitată la sediul IMJ Argeş ,brigada judiciară pentru a da relaţii în legătură cu activitatea ei în perioada dispariţiei cea în cauză ne-a relatat următoarele:
În municipiul Piteşti există un grup de tineri, aproximativ 9 -10 elevi, studenţi sau muncitori care frecventează cenaclul literar de la scoala populara de artă şi se întâlneau şi la locuinţele lor,unde sub pretextul unor întâlniri onomastice,sau la ceaiuri cu scop de confruntări pe domeniul literaturii, purtau discuţii cu caracter duşmănos la adresa orânduirii sociale şi de stat, audiau frecvent postul de radio Europa Liberă.
Eleva ne-a relatat că tinerii fac afirmaţii cu caracter duşmănos în special la recentele documente de partid privind intensificarea măsurilor de educare a tineretului.
A mai relatat că grupul poartă denumirea de „Albaştrii”, au un statut, au depus jurământ şi fiecare membru plăteşte o anumită sumă de bani, după posibilităţi.
O parte din tineri corespondează cu postul Europa Liberă folosind mijloace abile pentru plasarea corespondenţei, respectiv tinerii redactează textul îl semnează cu o iniţială, iar apoi plicul îl dau la un cetăţean străin pentru a fi trimis prin poştă din altă ţară.
După cele relatate de elevă din grup fac parte Iti (Ionescu),Iordache V student la IATC, originar din Piteşti ,Gelu Badea muncitor la UAP, Ică (?)tehnician la Consiliul popular judeţean, o elevă Anca de la Liceul nr 2 Piteşti, Duminică Claudia absolventă de liceu , şi un tânăr Radu Nicolae vecin cu cea în cauză.
La discuţiile purtate a participat subsemnatul şi Lt Bucurel Ilie din cadrul Inspectoratului de Securitate Argeş, ce lucrează cu problema tineret.
I s-a atras atenţia elevei pentru a păstra secretul discuţiei purtate, referitoare la existenţa grupului de tineri
Faţă de cele raportate rog dispuneţi.
Lt major Bîla E.

Fila din dosar nr 170
Cap Badea Ghe
Sursa „Bulgaru”
28.05 1971
Nota extras

....In timpul vacanţei de primăvară am cunoscut pe numita PIA ALEXANDRA, fica administratorului Sc prof din Colibaşi elevă anul II Liceul Economic Pitesti, cu această ocazie mi-a povestit că a făcut parte dintr-un club literar împreună cu următorii: Radu Nicolae salariat la Argeşana, Cârstea Gicu elev Sc Prof Colibaşi, Ion Toma Ionescu, care nu ştiu unde lucrează, Voicu Aglaia(Anca), elevă Sc Medie nr 2, prietenă cu Bădescu Geta,despre care am arătat mai sus(la dosar fiind doar un extras ar fi interesant ce „a arătat mai sus”), Mariana Stefan, elevă STACO Bucureşti şi Voicu Vasile( nu mi-l mai amintesc), tehnician Casa Albă. Cei menţionaţi mai sus făceau ceaiuri împreună cu Bădescu Geta, unde recitau poezii în întuneric. La întâlnirile ce le făceau veneau fiecare cu cărţi din care recitau poezii din Eminescu şi versuri compuse de ei denumite versuri albe.
*
Nota : Geta Bădescu la Sc Tehnică Petrol Chimie. Tatăl lucrează la cinema Melodia, iar mama muncitoare la Textila. În aprilie a vorbit cu o chelneriţă de la Muntenia şi i-ar fi spus că a venit un cetăţean, înalt, 40 ani - este elevă anul 2 Petrol Chimie.
Capitan Balea GHE


Fila din dosar nr 170
ISJ Argeş
Sursă „Penescu Veronica”
Primeşte Lt Bucurel Ilie
24.09.1971

Notă

Sursa vă informează următoarele:
În oraşul Piteşti există un grup de tineri, cărora le place literatura ,care sub masca unor „ceaiuri” sau onomastici organizează diferite întruniri, la care participă unii elevi din oraşul Piteşti, studenţi originali din oraşul Piteşti, cu care ocazie recită şi expun lucrări proprii, audiază în comun posturi de radio capitaliste, fac comentarii duşmănoase referitoare la noile măsuri privind educaţia ideologică a tineretului, vorbesc tendenţios la adresa conducerii de partid şi de stat, propovăduiesc modul de viaţă din Occident, poartă corespondenţă cu postul de radio „Europa Liberă” şi în special cu comentatoriul emisiunii „Metronom”_ Cornel Chiriac.
Sursa conoaşte că acest grup a luat fiinţă în anul 1968, iniţiatorii constituirii grupului fiind Teo (de fapt Ică sau Vasile) Iordache în prezent student la facultatea de teatru şi regie din Bucureşti şi Claudia Duminica absolventă de liceu. Din grupul respectiv sursa cunoaşte că la iniţiere făceau parte următorii: Teo(din nou Teo) Iordache, Claudia Duminică ,Ică(probabil ITI-Ion Toma Ionescu pe care sursa îl confundă ades) în vârstă de 23 de ani, Badea Ghe, lucrează la UAP, Geo Jugănaru, elev la seral la Bălcescu. (foarte multe inadvertenţe)
Sursa cunoaşte că aceştia, în această perioadă frecventau şedinţele cenaclului literar „Liviu Rebreanu”. Sursa menţionează că grupul respectiv, căutau să atragă noi membrii, invitându-i să participe la „ceaiuri”, cu care ocazie ofereau noilor „veniţi”, lucrări personale (poezii,schiţe,nuvele), apoi le expuneau caracterul şedinţelor şi intenţiile lor şi ca criterii (am păstrat pe cât s-a putut stilul organului)le impuneau pentru viitoarele şedinţe, să compună o poezie sau o lucrare personală, care să aibă un caracter sceptic, pesimist şi în care să trateze „probleme”referitoare la viaţa tinerilor din societatea socialistă şi capitalistă, şi în care „să condamne ideile comuniste” ale tinerilor din ţara noastră, şi, referitor la tinerii din Occident,să promoveze prin ideile lor concepţiile „hippylor” din străinătate.
Sursa cunoaşte că grupul respectiv şi-au dat denumirea de „albaştrii”sau (zgomotoşii). Încă de la constituire, fiecare membru depunea un jurământ, au creat un ştatut al grupului, au hotărât să contribuie cu cotizaţii.
În cursul anului 1970 sursa a fost invitată de unul (Badea Ghe) din întemeietorii grupului să participe la unele din şedinţele sale. La această şedinţă sursa a fost obligată să depună un „jurământ” prin care se obligă „jur să fiu alături de voi, să răspândesc ideile voastre, să sufăr alături de voi, la bine şi la rău”
Sursa a fost pusă în genunchi în mijlocul participanţilor la această şedinţă, a fost supusă la întrebări „test” din partea fiecărui membru al grupului, după care a fost sărutată pe frunte de toţi membrii grupului (un ritual al grupului). Sursei i s-a impus , după depunerea jurământului, să participe în orice moment la şedinţele grupului, chiar dacă era angrenată în alte activităţi. Programul unei şedinţe consta în: expunerea ultimelor lucrări personale, comentarii asupra ultimelor evenimente interne şi internaţionale, audierea postului de radio „Europa Liberă”, apoi se trecea la redactarea scrisorilor, către Cornel Chiriac. (Se pare că ofiţerul sau sursa, cu siguranţă unul dintre ei, era sub puternica impresie a lecturii cine ştie cărui roman poliţist de duzină, care circulau în epocă)
Sursa menţionează că la una dintre şedinţele la care a participat, membrii grupului erau îndemnaţi de Cornel Chiriac, în urma scrisorii primite, prin multe procedee să plece din ţară, relatându-le un exemplu cum 2 tineri români au reuşit să plece în străinătate, Indemnându-i în acelaşi timp, să-i ajute pe ceilalţi membrii ai familiilor tinerilor respectivi fugiţi în străinătate.
Sursa cunoaşte că grupul respectiv folosea pentru expedierea scrisorilor pentru Cornel Chiriac, intermediul unui specialist vest-german (pe care sursa îl cunoaşte fizic şi ştie după spusele grupului că lucrează la Platforma chimică) ,care le depunea într-o ţara capitalistă mai apropiată. În conţinutul acestor scrisori, grupul respectiv expunea aspecte din viaţa unor tineri „arătând că o duc greu, nu le convine sistemul de viaţă în care trăiesc, sunt privaţi de libertăţi si drepturi, doreau să ducă o viaţă ca a tinerilor din Occident. Membrii grupului semnau scrisoarea cu iniţiale, după care cel care se cunoştea cu respectivul specialist, urma s-o predea acestuia. In legătură mai apropiată cu acesta se găsea Teo(Vasile) Iordache ,Ică(ITI) şi Claudia Duminică.
Sursa participând la una din şedinţele grupului, ce a avut loc în cursul acestei veri, a aflat că tinerii respectivi, comentând noile măsuri privind educaţia ideologică a tineretului din ţara noastră, nu sunt de acord cu aceste măsuri chiar făcând comentarii duşmănoase la adresa conducătorului statului care a elaborat aceste măsuri, „menţionând că se vor conduce după propriile lor idei, chiar dacă ar fi să fie pedepsiţi pentru acest lucru, motivând că şi în închisoare ei vor să fie împreună şi să fie foarte uniţi.”(Evidentă în text contribuţia ofiţerului)
Sursa cunoaşte că din grupul respectiv fac parte următorii: Teo Iordache, Duminică Claudia, Pia Alexandrina(elevă la Liceul Economic Piteşti, în prezent fugită la Bucureşti),care în prezent(text original) locuiesc la Bucureşti Str Berzei nr 12, Badea Gheorghe, Radu Nicolae(elev la cursul ff,domiciliat in Prundu, Voicu Aglaia, zis Anca(fostă elevă la Liceul nr.2),Geo Jugănaru, Mariana Stefan(elevă la Liceul nr.2)Geta Bădescu(elevă la Liceul chimic),Cătălin(sursa îl cunoaşte ca persoană dar nu ştie unde lucrează)( nici subsemnatul nu-mi aduc aminte de vre-un Cătălin), şi alţii cărora sursa nu le cunoaşte numele.
Sursa mai cunoaşte că grupul respectiv intenţionează să ţină o nouă şedinţă (grupul de la Bucureşti cu cel de la Piteşti), după care intenţionează să meargă la Arad pentru a lua legătura cu un grup „prieten”, cu care grupul din Piteşti este de mult în relaţii, având legături prin corespondenţă. (Interesantă tentativa de a lărgii aria geografică de activitate)
Sursa mai cunoaşte ca grupul respectiv intenţiona să-şi facă rost de o cameră pe care s-o mobileze foarte sumar şi unde membrii grupului urmează să-şi desfăşoare activitatea în continuare, după „regulile stabilite cu ocazia şedinţelor anterioare.
Sursa menţionează că şedinţele au loc „în întuneric”,tinerii respectivi stau de-a valma, astfel audiază si postul de radio „Europa Liberă”.
Sursa, discutând la începutul acestui nou an şcolar cu una din membrii grupului – Pia Alexandra, a aflat despre „asta”, că în prezent este gravidă şi intenţionează să nu se mai întoarcă acasă, la fel ca şi Claudia Duminică, care este fugită de acasă, bizuindu-se pe ajutorul material al grupului.
ss.Penescu Veronica.



Raportul Lt major Bîlă Eugen şi cele două note informative mai sus redate la care se adaugă, nota informatorului GIONY din 14.09.1971 si încă o notă din 24.09.1971 primită de la aceeasi sursă Penescu Veronica sunt singurele elemente care generază o actiune amplă a securităţii de urmărire şi demascare ce se întinde pe parcursul a trei ani, cunoscută sub titulatura de Dosarul „Albaştrii”. Figurile dujmănoase au fost păstrate în arhivele securităţii prin bunavoinţa unui aparat de fotografiat marca Vilia pe care îl folosesec şi azi, şi prin grija riguroasă a organelor de a produce şi conserva dovezi
irefutabile care să ateste vigilenţă şi determinare în apărarea cauzei.

CNSAS - O parte din "Albastrii"

 
Posted by Picasa

vineri, 24 iulie 2009

La Bălăceanca e linişte

Am secat, nu mai pot scrie,mă dedau pensiei.
Am încheiat contracte legale prin încredinţare directă,cu televiziunile private ale mogulilor de litera V - Voiculescu si Vântu.
News Alert :Băsescu,i-a cerut azi lui Boc să-i promoveze prin ordonanţă de urgenţă pe amaândoi mogulii la litera C, să-i aibă aproape la alfabet),
Provoc special evenimente la Clic şi Can-Can.
Am aranjat cu SRI-ul si DIE, pentru promovarea imaginilor prin CNN şi Eurosport.
Mi-am stors toate conturile din ţară şi strainătate, nu m-am atins de bani publici, am contactat florăresele de la Obor să pregăteasca patul cu trandafiri (M-am gândit la trandafiri, să-i valorific, că vine campania).Toate acestea şi multe altele, cu toată dragostea de care sunt capabil, pentru a organiza o primire pe măsură, INSPIRAŢIEI, fata aia dezbrăcată de la pagina 1, focul viu al SPERANŢEI mele.
Off,SPERANŢA, am avut o oaie când eram copil,o numisem aşa, pentru că trăgeam nadejde să-mi îndeplinească toate dorinţele, dacă reuşeam s-o arunc de trei ori în apă, citisem o poveste cu peştişorul de aur, şi cum nu prea mă pricepeam la undiţă, voiam să arunc oaia în Argeş. N-am reuşit, m-am luptat în râsetele dezlanţuite ale Lucicăi, o fată cu caprele tot în zăvoi, mai mare ca mine cu caţiva ani, cu care mă dedasem viselor, în nopţile copilariei. Dar să nu pierd firul, vorbeam de inspiraţie şi ce găsesec în oferta sosirilor … (!?...)
Revino-ţi Stranger şi scrie ceva, că-nebunesc ăştia din Realitate, Prelepniceanu si Prelepniceanca…Iarăşi Băsescu …să mă lupt iar cu Speranţa, oaia aceia de mult s-a-ntrerupt…la Bălăceanca e linişte.

luni, 20 iulie 2009

CNSAS cu libelule

Azi sunt contemporan cu CNSAS-ul. Nu am nimic cu instituţia în sine, cea care mănâncă în fiecare zi libelule pe pâine. E de bun simţ să recunoaştem, cade greu la stomac atâta transparenţă: aperitiv cu libelule,tuzlama de aripi şi picioare de libelule la ceaun cu mujdei de usturoi, şi la desert, clătite cu magiun de libelule.
Bietul Dinescu, doar la el mi-e gândul, i s-a acrit probabil de-atâta verdeaţă. Fără şalău stropit în vin, parte din zi...
M-au anunţat că mi-au găsit dosarul, 58 de file, 116 pagini, subţire viaţă am avut.

joi, 9 iulie 2009

Doi sori

Vara la noi, niciodată nu a avut doi sori. Nu mai e sigur, arşiţa topeşte cenuşiul materiei mai abitir decât Criza, sau criza mai abitir decăt Soarele.
Pe străzi, în devălmăşie, şuvoiul se scurge spre gurile de metrou, sau spre alte caverne condiţionate cu aer părelnic. Doar aici sub pământ, sau deasupra în marile hipermarcketuri, se mai respiră cumva liber.
La metrou, ţi-ai luat cartela, şi poţi opta să schimbi traseul, ai libertatea totală a deciziei, poţi face dacă vrei, şi echilibristică cu pasul , direct pe calea ferată, ca-n copilărie.
Dincolo, la Carrefour,Cora,Kaufland sau alte minunăţii capitalnice, abundenţa îţi mângâie ochiul şi cumva papilele gustative se scaldă deja în împlinirea discursului.
În mulţime apare ca o nălucă, în uniformă de gală, fata cu oferta. Se creează dintr-o dată un mol. Pe tavă cineva, teroristul desigur, plantase o mină anti-persoane şi se produce explozia(...)
E bine în astfel de clipe să nu intri în panică. Sub bluza subţire şi albă a fetei pâlpâie încă viaţa. Strecurată-ntre sâni, o măslină mare şi neagră, cât roata unui Maybach eşuată pe-o plajă...

miercuri, 1 iulie 2009

RIDZI SI REALITATEA

Nici nu vreau să mă gândesc că Ridzi nu e vinovată.Prezumţia de vinovăţie la noi este singura instituţie care mai funcţionează în parametrii tehnici normali, duduie pe bune în termeni consacraţi.
Cum îşi permite ministresa să ne readucă în memorie penibila zi a tineretului comunist !?
Unde vom ajunge cu aceşti indivizi imaturi, incitaţi de sutele de mii de euro auncaţi în scenă pe nişte acorduri muzicale scăpate de sub controlul parlamentar ?
Cine a dat voie acestor tineri să-şi dezlanţuie bucuria lor tâmpă sub ocrotirea întunericului, pe malul mării şi pe banii contribuabililor.
BREAKING NEWS
Cu aerul ei de învaţatoare de ţară, cu ţinuta sobră de instructor UTC, Ridzi, poate smintii minţile înfierbântate.
Şi dacă ne vom trezii cu aceşti tineri ieşind pe străzi, cerându-şi drepturile, aclamând-o pe Ridzi, dacă ne vom trezii cu ei la vot ?
Nici nu vreau să mă gândesc că Ridzi nu e vinovată.
REALITATEA duduie, ANTENA suduie, nu intraţi în panică, prezumţia de vinovăţie funcţionează ...

marți, 30 iunie 2009

Divagatie

Azi e o zi specială, cuget. Am închinat un pahar la primele ore ale dimineţii, să fiu sigur că vocea mea se catifelează, se adânceşte cumva, căpătând inflexiuni mai calde, nuanţate de pigmentul licorii, care să aducă strălucire culorilor altfel cenuşii ale vieţii.
Darul meu pentru tine cititorule, liber de încorsetarea vreunui obiect, fie şi de bun gust, departe de echivalentul fără îndoială al unui preţ, care niciodată nu împlineşte aşteptările, dincolo de gingăşia florilor, sau altor simboluri descoperite pe parcurs în galanteria fără limite a istoriei, se rezumă strict la cuvât .(!!!)
Nu însăşi biblia ne spune misterios, băgându-ne oarecum în ceaţă, că la început nu a fost nici focul, nici pământul, nici apa şi nici măcar femeia, ci, cuvântul ?...
Probabil cuvântul lui Dumnezeu(...)
Nu trebuie să ne facem probleme către cine l-a rostit, în ce limbă... Sigur însă, acel cuvânt nu a fost onomatopeic, scurt, silabisit greoi, ci a fost un cuvânt lung cu inflexiuni învăluitoare, fără îndoială muzical, dacă atât de mult i-a plăcut atotputernicului să-l asculte, şi să-l dezvolte ulterior, aşezându-l la temelia lumii acesteia.
Tot atât de sigur pot fi, că bucuria creaţiei s-a sfarşit la capătul nopţii, când prealuminatul a întrezărit femeia, într-o margine de cuvănt, întinzându-şi la soare pielea catifelată, peste reliefurile rotunjite de degetele ca nişte raze ale gândului . Trist, marele poet a încercat să potriveasca vestmântul cuvintelor,ca un râu peste trupul cabrat al femeii, dar poemele sale nu puteau ascunde liniile desavârşite, în desfrâul imaginat într-o clipă de rătăcire şi uitare de sine.
Aiuritor, asta am şi urmarit...

vineri, 26 iunie 2009

Timpul vidrei

cohorte de frunze izbind
de la dreapta la stânga
în sensul invers
acelor de ceasornic
precum stergătoarele de parbriz
pe retină
fragmentând rigoarea
fecundă a ploii

un bici de foc
sparge pârloaga norilor...
cine sunt să fiu eu...
şi-a pierdut steagul
liberul arbitru
în cursa nebună
a întrebărilor
esenţiale

poate ploaia
meteoriţilor în tăcerea
întinsă a câmpiei
dezmierdând
pielea de bivoliţă a nopţii
din loc în loc
va deschide hublouri
în interiorul literei vii...

la început
cuvântul a fost
ca o piatră aruncată
în mare
şi marea învolburată
înghiţii în burta ei uriaşă
de balenă rapace
focul creeaţiei

numai din mare
se întrupează zeiţa...
şi tot din mare corăbiile
se retrag în păduri
unde corăbierii altădată
şi-au ascuţit săbiile
muşcând adânc
vigoarea pământului
în trunchiuri de pin

straturi de nisip
cotropitoare
în arsiţa verii
e timpul cineva să răstoarne
clepsidra