marți, 11 februarie 2014

Ce suntem noi sǎ fim



Din arginturile mele

ce suntem noi sǎ fim
pune ţǎranul sǎmânţǎ
în brazdǎ
și nu se întreabǎ

dumicǎ tacticos
în strachinǎ
ochii femeii

îi frânge oasele
pǎlind-o
cu un plod

și vine de secerǎ
stǎ ţǎranul drept
în capul locului
și înnoreazǎ

fulgere-i
brǎzdeazǎ
faţa de glod

ce suntem noi sǎ fim
ţǎranul se așeazǎ
îngândurat
sub greutatea pietrei

și grâu-nainteazǎ
în trupul lui
precum un râu
într-un ţinut

greu încercat de secetǎ

Din volumul Glonţ de argint

luni, 10 februarie 2014

Tablou cu soldaţi. Din arginturile mele

ca pe niște decoraţii
în pulpana mantalei
alergam
sǎ prindem
gloanţele
fericiţi la gândul
cǎ-n tranșee
la sfârșitul atacului
ne vom regǎsi
numǎrând
stelele
prin mantaua
ciuruitǎ…

cel

cu
mai
multe
morţi

era învingǎtorul
marelui pariu

Din volumul Glonţ de argint

duminică, 9 februarie 2014

Pasarea cetii_ 1000 de postari



Notǎ: Astazi 09 februarie 2014 s-au împlinit pe blogul meu Pasarea cetii, 1000 de postǎri.



Câte se pot spune despre pǎsǎri?                                    
Atâtea straturi de aer
prefigurate de ceaţǎ,
atâtea zboruri
cuibǎrite-n cuvânt…


Dar despre om câte se pot spune?
Atâtea straturi de umbrǎ
descǎrnate de cenușile
nordului,
purtate de vânt


*
Eu am semǎnat
1000 de feţe,
în carte, pe blog, în eter
…Se numǎrǎ pagini la greu în cer,
în infern,
dar când se-mparte
tinereţe fǎrǎ bǎtrâneţe
la loteria vizelor
Dumnezeu n-are catalog.
Catalogul stǎ la guvern

Lecturǎ publicǎ la guvern




            În dorinţa de a nu induce informaţii eronate în guvern, m-am documentat la prietenii de la Soci (folosim ce putem pânǎ o sǎ ne luǎm STS-ul), cine e acest Justin Carmack. Insul a emis în spaţiul public al internetului câteva superlative favorabile, mai mult sau mai puţin valabile cu privire la ţǎrișoarǎ, care ne onoreazǎ, închizând gura spurcatǎ a unor moderatori de emisiuni, nǎimiţi(de CNA?), strânși într-o monstruoasǎ cualiţie a corupţiei, minciunii și dezinformǎrii la B1, de unde ne întreabǎ tendenţios în fiecare searǎ, prin turcitul ǎla de colonel, dacǎ guvernǎm și noi ceva. Guvernǎm desigur, altfel cum am mai fi atât de mult vorbiţi în cancelariile lumii!?

            Iniţial am crezut cǎ cetǎţeanul american e la origine un român neaoș, îndeajuns de patriot ca sǎ adune în rucsacul sǎu sumedenie de superlative, pe care Grǎdina Maicii Domnului ni le-a încredinţat nouǎ la dispoziţie, sǎ le administrǎm.

            Primul gând mi-a fluturat din aripi pornind de la nume( tocmai ce aruncam mingea la coș). Justin Carmack, rezonând în mintea mea aproape identic cu celebrul Justin Caprǎ al nostru, ǎla cu rucsacul zburǎtor. Știam cǎ într-o vreme îl bǎtuse gândul sǎ facǎ un parteneriat cu americanii, chiar a fost la ambasadǎ. El sǎ-și punǎ capul și ǎia banii, numai sǎ-și vadǎ la lucru invenţiile sale. Precizez cǎ asta nu s-a întâmplat în guvernarea noastrǎ, sigur era PDL-ul. L-am implicat și pe Crin, i-am dat un telefon poate are el vre-o sursǎ mai bunǎ, sǎ nu pierd timpul. Ǎsta la bǎgat pe Carmack într-un dicţionar online englez-roman, știţi cǎ el dintr-o mie de motive nu știe o boabǎ de englezǎ și ce credeţi cǎ a gǎsit, m-a sunat:

            – Mǎi Pontonac, CARMACK se traduce COJOACǍ. Și de la cojoacǎ la caprǎ, e doar un ac…

            Avansând cercetarea am stabilit cǎ americanul și-a vândut toate posesiunile, a renunţat la starea de om bogat, ca sǎ-și plǎteascǎ biletul de transport, pensiunile și sǎ cǎlǎtoreascǎ, sǎ pipǎie lumea cu ochii lui. Niciodatǎ un român n-ar fi fǎcut așa ceva pe banii dumnealui. De ce-ar mai exista în bugetul de stat rubrici, cu bani publici?

            Și pentru cǎ am identificat persoana, sǎ consemnǎm și câteva din constatǎrile omului, fǎcute în toamna asta când ne-a vizitat

            1. România este a noua cea mai mare producătoare de vin din lume. Unde am fi ajuns dacǎ dacii nu-și tǎiau viile?
           
2. Bucureştiul deţine locul al patrulea în topul european al vitezei medii de conectare la internet. Chiar nu știam cǎ circulǎ cineva pe autostrǎzile suspendate ale lui Oprescu… Ce va fi când se va deschide și autostrada amicului Dragnea?...Ne pupǎ Bombonica pe amândoi!
            3. Al doilea cel mai mare gheţar subteran, de la Scărişoara, se află în Munţii Bihor. Are un volum de 75.000 de metri cubi şi numără 3.500 de ani. Ce rezervǎ valutarǎ! S-o trecem la Șova la Marile proiecte? Sau sǎ i-o dǎm lui Chiţoiu cǎ acu e mai liber…
            4. Cele mai timpurii fosile ale lui homo sapiens de pe teritoriul Europei, cunoscute până în prezent, au fost descoperite în sud-vestul României, în Peştera Oaselor. Vechimea fosilelor este estimată între 37.800 şi 42.000 de ani. Și ǎștia din stradǎ, protestanţii, susţin cǎ la noi se moare cu zile…Las cǎ vine el Iohannis la interne.
            5. Munţii Carpaţi adăpostesc una dintre cele mai mari păduri virgine din Europa, în adâncurile căreia sălăşuiesc 400 de specii de mamifere, inclusiv capra neagră românească. Vezi domnule detractorii? Ziceau cǎ la noi nu mai sunt virgine...


Acesta este un pamflet.

vineri, 7 februarie 2014

Reconversie liberalǎ



                                   Gluehbirne-Kunst-Koerper

          PSD-ul agitat de stǎruinţa premierului de a lovi tot timpul cu bâta în baltǎ, doar-doar se vor face valuri și va fi rǎsturnatǎ barca marinarului, pare o apǎ murdarǎ, flǎmândǎ, pregǎtititǎ sǎ înghitǎ topirea zǎpezilor și rǎmǎșiţele liberalilor, ca sǎ se nǎpusteascǎ apoi umflatǎ peste ţarǎ, peste gospodǎriile și grǎdinile oamenilor, care, în întâmpinarea codului roșu și-au instalat în podurile caselor televizoarele și așteaptǎ sǎ pice din cer Smurdul lui Arafat, cu pâine

          Ce fac liberalii? Cicǎ ar vrea sǎ intre la guvernare, de mâine. Cumva repoziţionaţi. Și în loc de saci de nisip, sǎ-și întǎreascǎ malurile la guvern cu bolovani mai bǎrbaţi.(Vezi propunerile de miniștrii)

          Și cosideraţiile ar putea continua.  

          L-am ascultat pe Antonel, viitor președinte abordând o problemǎ spinoasǎ, liberalismul, rǎspunzându-i lui Pontonel înainte sǎ plece  în carnaval la Soci, la întrebarea cine mai e liberal azi?

          Da noi ce suntem, costoboci? Liberalismul însemnǎ a înţelege lumea în care trǎim. Individul sǎ fie mai presus de lege!... Cine seamǎnǎ vânt culege… Mai presus, cǎ altfel murim Mitici. Noi nu vrem baroni ci lideri politici.


          Și presei din spate, care se tot vânzolea în salǎ, cu voce tare, i-a ars din capul mesei cu mânie liberalǎ, o ghiulea peste bot.

          Mǎ bǎieţi, aici nu suntem într-o autogarǎ la Madrid, noi facem un proiect solid pentru ţarǎ! Ieșiţi sau tǎceţi!

Acesta e doar un pamflet.