duminică, 15 iunie 2014

Tropar la Eminescu



Praful stelar acoperǎ timpul.
Linişti din adânc limpezesc apele.
Eminescu scoboară cu o candelă,
iluminând
în aproapele.

Unii l-au asemuit cu un voievod.
Alţii l-au nemurit pe boltǎ, luceafăr.
Eu îl ştiu în salina limbii române,
săpând izvod
viu și teafăr


Pare că salina nu are sfârşit.
ne-a venit rândul să săpăm o treaptǎ
încolonaţi, ne sprijinim pe gândul
că Eminescu
așteaptǎ  

Grafica: Abalasei Donosa Constanta

sâmbătă, 14 iunie 2014

Cine a înfipt laleaua în brânzǎ? sau Purpurǎ și aur



          „Cine a înfipt laleaua în brânzǎ?”... Întrebarea nu e a mea ci a fost culeasǎ de maestrul Radu-Sebastian Stoica din gura porţii lui Iker Cassillas și tot dânsul a dat și rǎspunsul: „Van Persie!”... Am pus ghilimele sǎ nu se supere Radu-Sebastian, el fiind un fan „declarat” împotriva amnistiei generale a ghilimelelor. Nu-ţi dai jos coroana regalǎ, cǎ nu-i de paie, când vrei tu, cum își dǎ ciobanul cǎciula din blanǎ de oaie! Dovadǎ dezastrul de asearǎ din partida Spania Olanda 5-1. Cǎ aia nici brânzǎ nu mai era, era șvaiţer sadea!
          Vinovat fǎrǎ îndoialǎ este Joan Carlos, cum sǎ abdici tronul și sǎ te dai lovit la fund în zonǎ nepotrivitǎ de timp, când e în joc coroana mult râvnitǎ a balonului rotund în Olimp? Cum sǎ lași Invincibila Armada a lui Filip al II-lea pe mâna lui Felipe al noilea?... sǎ debarce în Brazilia la Copacabana Beach, la brazilience? E ca și cum i-ar fi scǎpat o bucatǎ de brânzǎ în mușuroiul de furnici, unei oltence.
          A abdicat și Beatrix a Olandei pentru fiul sǎu Willem-Alexander, nu zic nu, dar mǎcar cu un an mai devreme și pe deasupra noul monarh, "Prinţul Pils" are soţie argentiniancǎ pe Maxima Zorriguetta. E de-acolo! N-are a se teme!     
          Spaniolii trec printr-o etapǎ dificilǎ. Xabi Alonso, Xavi, Iniesta, David Silva, Diego Costa le plângi de milǎ. În a doua reprizǎ cǎutau dezorientaţi prin teren cuvintele la refren. Se știe cǎ La Marcha Real ("Marșul regal"), imnul naţional spaniol e printre puţinele imnuri fǎrǎ cuvinte. În timpul regelui Alfonso al XIII-lea exista un text:
Glorie, glorie, Coroană a Patriei
Lumină suverană
Care în stindardul tău e aur.

Viață, viață, viitor al Patriei,
Care în ochii tăi e
O inimă deschisă

Purpură și aur, steag nemuritor;
În culorile tale, sunt reunite carne și suflet.

Purpură și aur: să dorești și să izbândești;
Tu ești, steagule, semnul efortului omenesc.

          Fǎrǎ îndoialǎ cǎ asearǎ pe noi românii ne-a nǎpǎdit puţinǎ tristeţea. Doar Piţurcǎ jubila:
          – V-am spus eu cǎ e mai bine sǎ stǎm acasǎ.          Privim ca la teatru de pe terasǎ, dǎm și cu zaru la mare artǎ, fǎrǎ spurcǎciuni, ne alegem în tihnǎ Președinte și oricum, noi am luat patru nu cinci, suntem mai buni... Cǎ amaru ǎla de Van Persie nu iartǎ și nu minte!

Corespondenta din Brazilia

joi, 12 iunie 2014

Dupǎ-amiazǎ cu Mat



         

          În curtea lui Mat, Mat e un cǎţelandru rebel, nu mai cǎlcasem de o bunǎ bucatǎ de timp. Nici între oameni mǎsura nu curge la fel, banal, anotimp dupǎ anotimp, nu sunt aceleași unitǎţi, doar la zei în Olimp timpul curge egal!
          Dacǎ ești copil precum Toma și Alexandru, anul (școlar) pare destul de lung, doar vacanţele se rostogolesc ceva mai repede și nu ajung. Dacǎ ești bǎtrân (ca mine) nici așa nu e bine! Simţi ce iute curge vremea. Înveţi sǎ mergi doar pe numere impare, lunile le treci de parc-ar fi sǎptǎmâni și duminicile de sǎrbǎtoare le petreci luni sau joi, când intrǎ pensia pe card. Deh, nu mai sunt tǎnǎr leopard, sǎ ard etapele...
          Mat ne-a primit la gard lǎtrând bucuros. Anul lui câinesc, firesc e ceva mai lung. S-a maturizat deja, are cunoștinţe avansate, dialoguri interioare, meditaţii transcedentale de te dǎ pe spate. Ne miroase la rând pe toţi înprospǎtându-și sinapsele cu informaţii, restabilește relaţii.
          „Puștii ǎștia doi frumoși au rǎmas haioși!” constatǎ el fǎrǎ glas... „Nebunul de Toma anul trecut m-a udat cu furtunul, nu-l mai las!” Mârâie...
          Sfârâie grǎtarele, fumul înţeapǎ teribil papilarele, frenetic se golesc paharele, se ofilesc trandafirii. E o lege a firii, sǎ respectǎm adevǎrul! Teoretic Mat-ul și-a schimbat pǎrul și a devenit un sensibil.
          Încet-încet, câteva sfori și douǎ-trei cuvinte, îl facem ori poet, ori eligibil...


miercuri, 11 iunie 2014

Afiș


          Claudia Minela m-a invitat sǎ citesc poezie la Serile Isis, duminicǎ la șase. Nimic mai plǎcut poetului decât sǎ intre în bar neștiut, cu poezia de gât, leoaicǎ strǎlucind în mǎtase. 
        – Cognac sau Jamaicǎ?
        Un Jack Daniel’s Single Barrel cu nuanţe de stejar ars, vanilie și caramel. Puternic și învechit ca tine, din singurul butoi dosit în beci dinainainte de rǎzboi. Deja simt în balans cum îmi treci prin vine! 
        – Iubito ne minţim atât de bine...

marți, 10 iunie 2014

Vara începe la Eforie



          De Rusalii am fost la Eforie cu nepoţii. Abia ne-am întors în  București cu toţii. De data asta nu mi-am notat impresii și n-am scris povești. Timpul frumos s-a scurs liniștit iar pe deasura am avut de citit!
          Am încǎ sare pe piele, mǎrturie cǎ n-am ratat valurile, marea mea plǎcere, dar în afarǎ cǎ am mai stins câte-o bere, ochii n-au cuprins suficient malurile, n-au cǎutat dinadins împrejur belele, nu vǎ pot spune ce culoare se poartǎ la șnur și ce sutien la umbrele.
          Iar Nikonul a stat cuminte Cristinei sub pazǎ; n-a frunzǎrit plaja fierbinte, ascunzișul de frazǎ frenetic, rebel; vraja triunghiului isoscel ipotetic...
          N-am bazǎ de data asta, nici în el...