joi, 12 iunie 2014

Dupǎ-amiazǎ cu Mat



         

          În curtea lui Mat, Mat e un cǎţelandru rebel, nu mai cǎlcasem de o bunǎ bucatǎ de timp. Nici între oameni mǎsura nu curge la fel, banal, anotimp dupǎ anotimp, nu sunt aceleași unitǎţi, doar la zei în Olimp timpul curge egal!
          Dacǎ ești copil precum Toma și Alexandru, anul (școlar) pare destul de lung, doar vacanţele se rostogolesc ceva mai repede și nu ajung. Dacǎ ești bǎtrân (ca mine) nici așa nu e bine! Simţi ce iute curge vremea. Înveţi sǎ mergi doar pe numere impare, lunile le treci de parc-ar fi sǎptǎmâni și duminicile de sǎrbǎtoare le petreci luni sau joi, când intrǎ pensia pe card. Deh, nu mai sunt tǎnǎr leopard, sǎ ard etapele...
          Mat ne-a primit la gard lǎtrând bucuros. Anul lui câinesc, firesc e ceva mai lung. S-a maturizat deja, are cunoștinţe avansate, dialoguri interioare, meditaţii transcedentale de te dǎ pe spate. Ne miroase la rând pe toţi înprospǎtându-și sinapsele cu informaţii, restabilește relaţii.
          „Puștii ǎștia doi frumoși au rǎmas haioși!” constatǎ el fǎrǎ glas... „Nebunul de Toma anul trecut m-a udat cu furtunul, nu-l mai las!” Mârâie...
          Sfârâie grǎtarele, fumul înţeapǎ teribil papilarele, frenetic se golesc paharele, se ofilesc trandafirii. E o lege a firii, sǎ respectǎm adevǎrul! Teoretic Mat-ul și-a schimbat pǎrul și a devenit un sensibil.
          Încet-încet, câteva sfori și douǎ-trei cuvinte, îl facem ori poet, ori eligibil...


Un comentariu: