vineri, 15 aprilie 2016

noul van gogh







sprijiniţi aerul

pe picioarele-i

firave

se clatinǎ ca un

condamnat



şi-a tǎiat o ureche

și sângereazǎ

în lanul oripilat

al florii

soarelui



sirenele

salvǎrilor

licitează absurde

nopţi

fecunde



oglinzile

observatorului

astronomic

scurg secunde în

secunde



în abatoare

se extrage

mǎduvǎ

din

oase



îngeri pe case

în halate albe

sub o uriașǎ etuvǎ

exerseazǎ

triplu tulup

joi, 14 aprilie 2016

Ferma de urşi. Alegeri locale



S-a pus MIRA lăbărţat pe toate ecranele, ca o pecingine. Se întorc urşii, cred că s-au întors mai demult, au ieşit  din bârlog în buza primăverii la un semn, dezmorţindu-şi limba de lemn a iernilor din Siberii. Se caţără pe containerele de la marginea pădurii şi pârjolesc tot cu ghearele urii. Sunt din peisaj sunt ai noştri, gunoierii. Gândeam că nu se vor mai întoarce timpurile apuse ale reînvierii.

Va trebui să reînvăţăm mormăitul limbii urseşti până la alegerile locale, să punem burta pe carte fără pauză de stres liberal DNA şi să votăm în cunoştinţă de cauză citind programul electoral

Aseară, greoi ca un urs, Marian Munteanu, într-un excurs la Antena 3 despre alegerile locale, susţinea că a dat curs invitaţiei de a fi candidat de primar la Bucale. Un bondar de Bucureşti tot insista dându-şi silinţa cu o întrebare:

„Cine eşti matale şi cine te-a introdus în parcurs?”

„Cre’ că credinţa şi poporul urs… „

„Când ai fost contactat înainte, sau după păţania lui Orbanu?”

„Nu mai ţin minte, dă şi matale cu banu’!”



Plai cu boi - pamflete

miercuri, 13 aprilie 2016

Critica de Paştele Cailor



           Scriu după un an, aşteptând acelaşi post al Paştelui Cailor azi 13 aprilie. Cine vrea să vadă ce scriam pe 13 anul trecut să dea un clic pe link la sfârşit.



Postura în care te situezi când lansezi o carte nouă, e diferită și lipsită de sens după un an, ca autor care-ai fost. Nu-i ca atunci când încondeiezi ouă în mod curent și te-a cuprins (fără rost) magia unui dor absent. Analizezi…

Pare că ai mers pe contrasens. Eşti învins de tot! Te trezești surprins că magnetismul în jurul cărţii tale, nu e bigot! N-a funcţionat chimia la parametrii imaginaţi! Realizezi că din biserica ta în care ai fluierat în tăcere nu s-a înghesuit nimeni sǎ ia lumina de înviere.

Da ce te crezi matale Ionescule, că eşti trimisul lui Dumnezeu din Piteşti? să stai cu credincioşii la taclale?…

Un amărât de ateu ne-ai băgat pe gât Apocalipsa și te-ai crezut zmeu?

Constat. Nici o cronică, nici o întâmpinare, nici o vorbă de hulă! Critica e mai mult decât nulă…  

E ca în vremi de eclipsă… Câte stele pe cer, atâtea lipsǎ!

umerii ploii


Postat pe Q-poem


ce rotunzi sunt
umerii ploii
și cât de calzi
de parcă
ar celebra
amăgitoare victorii
heralzi…



îmi vǎd de viaţă
în aşteptare
ca o pradǎ
adulmecând
sărutul
păsării
de ceaţă

(din - argintarium)

luni, 11 aprilie 2016

Tabletă în alb și negru





Cuvântul ca persoană fizică


Cuvântul, ca persoană fizică
în limba română,
are milionimi de chipuri.

Nu e nici om al străzii,
nu are nici funcție publică cu program fix,
dar nici nu poartă  
în loc de buletin de identitate,
oda în metru antic.

El nu vine din cărțile sfinte,
fundamentale, cum s-ar putea crede
și nici muşcând sânul fraged al mamei
şi prin potriviri magice
descoperind
sâmburele şi rostul dramei…

Azi a început BAC-ul. Văd
grupuri de băieți și fete grăbind
spre examenul de limbă română.

O pereche albastră,
îmi intră pe geam. Se ţin de mână.
Ea e mult mai frumoasă
decât fetele din tinerețea mea
și el mult mai înalt.
Dar cuvintele lor țipă, mirosind a asfalt.

duminică, 10 aprilie 2016

Paranghelia lui Nostradamus



Am citit undeva pe net despre profeţiile lui Nostradamus emise cu  500 de ani în urmă referitoare la anul 2016. N-o să vorbesc despre toate catastroficele previziuni (Unii cercetători riguroşi deja au convenit că în total ar fi opt încercări pentru biata noastră planetă anul în curs): declanşarea celui de-al treilea război mondial, renunţarea la taxe (semnalele Panama Pampars deja confirma oarece mişcări browniene în paradisurile fiscale), instituirea autorizaţiei să faci copii (astfel s-ar putea gestiona mai uşor mortalitatea şi relele tratamente din spitale), cutremurele majore, erupţia iminentă a Vezuviului, etc…

Nu cred nici măcar în atacul Rusiei asupra României cu toate că interesele ruseşti şi noile discuţii asupra înapoierii tezaurului, declanşate curajos pe muteşte de preşedintele Klaus Iohannis, par a nu ne lăsa de izbelişte…

Mi-a atras însă atenţia în mod deosebit şi m-a pus pe gânduri lăsându-mă cu gura căscată următoare aserţiunea plină de adevăr a Nostradamului:

„Porcii vor deveni fraţi cu omul!”

Unii sau grăbit să traducă sintagma legând-o de islamizarea Europei şi interzicerea tăierii porcilor. Alţii s-au gândi că odată cu rezolvarea în instanţă a problemelor Uniunii Scriitorilor, limbajul dintre om şi porc se va armoniza îndeajuns, ca urmare a consumului comun de tărâţe de grâu şi apelului la raţiune şi bună înţelegere al marilor critici. În consecinţă pot să fiu sigur că  va urma un bum al poeziei în literatura universală.(Va face bum şi antologia mea? Argintarium?... aia pe care mi-o publică Vlasie.)

Perplexitatea rezidă nu datorită vizionarismului, ci mai degrabă aş folosi semnul mirării asupra modului cum stăpânea Nostradamus cunoştinţele matematice. Cât să stăpâneşti teoria probabilităţilor? Până unde să se întindă geniul ca să calculezi exact că în acest an în România vor fi două runde de alegeri, să dai şanse egale porcilor, în oglindă, să candideze la primărie sau la camerele parlamentare ale oamenilor?… Nici Ăl De Sus nu-şi explică!

Doar Vanghelie e de presupus că a consultat goagălul şi a pus de-o paranghelie…