Licitaţie cu arginturi

Mi-aş dori ca măcar unul dintre prietenii mei piteşteni sau de aiurea, să fie alături de mine azi când lansez Argintarium.

Se pare că cer prea mult, sau nepreţuitele mele arginturi nu se caută…

 Evenimentul aici. clic pe link

Inluminari in Cafenea

O pagina a Cafenelei literare

Euro 2016. Altfel pe bancă

 Romania - Elvetia 1-1.

Ăldesus, nu le poate face El pe toate dând din barbă! Trebuie să mai mişti şi tu câte ceva pe jos în iarbă, nu să faci cuşte pentru şoareci din cascheţi, să le agăţi de pereţi şi să prinzi muşte… Să-i pui pe oamenii ăia să dea cu sapa toată ziulica, să-ţi îngropi frica în tranşee când vezi că te-a acoperit deja apa, că eşti general nu eşti femeie! Caută şi tu un colac de salvare, schimbă macazul, nu-l lăsa pe Prepeliţă în disperare să-şi consume în tihnă prazul!… Trebuia să-i fi spus cineva băiatului că a trecut postul mare.

Numai Tata Puiu a fost în stare să stea ca un buştean pe bancă în aşteptare lângă Sânmărtean  şi Alibec şi să nu-i fileze un bec! Orbit de rotocoale de fumuri.

Poate exagerez, dar omul ăsta soldat obstinato cu grad de general, a condus patru kilometrii de galben, de la Turnul Eiffel direct în rahat şi n-a făcut fâs! Măi oameni buni facem NATO de râs!

Aşa scriam aseară cu năduf după meciul cu Elveţia, sub imperiul primelor impresii. Dar există şi un câştig. Poate ne lămurim în sfârşit că gaura n-are covrig.

L-am mai avut şi pe nea Angelo care l-a scos pe Dobrin de la fotbal şi la lăsat să joace tabinet… Burlene, ce-ar fi să ne punem antrenor străin la anu în buget? Dai un banu, dar şti că nu-l mai ai!

Şi generalul Caschetă?...

Îl punem vatman de tramvai într-o amuletă!

Cu cuiul lui Alibec. Euro 2016.

Alibec n-a fumat în pauza meciului cu Franţa, cum susţin ziariştii ăia triştii!  Doar şi-a bătut cuiu’ de-al dracului în tărtăcuţă, ca să-i fâsâie prin gaură toate fumurile. Tata Puiu a analizat importanţa fâsâitului la pipă şi l-a păstrat în echipă înhămat la căruţă pentru meciul cu elveţienii. A presupus că-i va rămâne capul gol astralului într-un final, respingând limbajul de lemn, rău intenţionat, al prese de scandal. Şi-a zis că e un semn! Ăldesus nu l-a lăsat în drum, i-a trimis Ducipal un ţap cu coarne de fum…
I-au şoptit marţienii din cruce ideea, bravului general dâmboviţean, că omul cu cuiu’ bătut în cap e cheia de la IKEA şi ne va aduce victoria. Cât de aproape e gloria!
ALIBEC e Calul Troian al lui tata Puiu, are golul în cap, e goleador nu golan.
S-au luat interviuri la televizor, s-au făcut pariuri, au dat declaraţii elveţienii că nu vor lăsa spaţii libere de joc în apărare, că românul n-are noroc… A dracului de stare!
Măi oameni buni, dacă mingea nu vrea şi nu vrea să intre în poartă, intră Alibec, sparge cu golul de aur din occipital, că e mai mult taur decât cal!...

Aceasta a fost doar o şarjă amicală, nici măcar nu sunt contra fumatului,îmi doresc din suflet ca tot românul azi, victoria!

         Hai România!

Pagini din Argintarium.

 

Sambata 18 iunie va avea loc lansarea in Bucuresti a acestui volum. Evenimentul aici.

Euro 2016. Ghenea şi Girroud

Mi-aş fi dorit ca fotbaliştii români să ţeasă în nouăzeci de minute pe Stade de France pânza de in pe teren şi să coasă o iie, cu pieptul brodat în şiruri colorate, cu altiţă bogată şi benzi la mâneci, cu paiete şi fir de aur să-i lăsăm cu gura căscată pe franţuji şi cu dorinţa mărturisită să vrea să înveţe limba română.

Numai că Tata Puiu s-a gândit până să fluiere arbitru, în ultimul minut să le facem cadou francezilor iia cu o româncuţă cu tot în ea. La chemat pe Tătăruşanu şi arătându-i-o pe Mădălina Ghenea în tribună l-a trimis să-i explice divei planul tactic. Mădă a intrat în joc, nu s-a lăsat greu convinsă şi practic şi-a tras bluza peste cap pe loc, cu lumina aprinsă, dezgolindu-şi sânii să îmbrace iia. A văzut galeria şi a strigat într-un glas: „Apără Tătăruşanu!” Tătă, văzând sânii goi i-a acoperit cu mâinile lui mari şi moi… ca să nu dea din casă! Arătând lumii că ne pasă!

În timpul ăsta Olivier Girroud a strecurat mingea în plasă.

Andonele şi Madonele, sau Tata Puiu bate cuiu

Tableta zilei în alb şi negru

Am avut norocul să văd în viaţa mea bucuria şi frumuseţea fotbalului, să iau contact cu el direct, în stare pură pe stadionul din Trivale, urmărind cu încântare fentele Gâscanului făcându-şi loc elegant ca o lebădă într-un cârd de gâşte. Remarcaţi vă rog, mi s-a părut puţin spus un gâscan într-un cârd de gâşte!

De asemeni, la televizor am putut să urmăresc escadronul de cavalerie al Stelei în perioada de glorie, îngenunchind marile fortăreţe inespugnabile ale Europei. Dar mai ales am avut ocazia să văd naţionala extraterestră a României condusă de Hagi pe pământ american, dând cu piciorul şi risipind o uriaşa performanţă, când portarul Prunea în loc să prindă balonul, s-a crezut deja în vacanţă. I s-a părut că ce-i zboară deasupra capului, nu-i minge, ci un rotocol de puf de păpădie şi ca-n copilărie a suflat în el. Atunci s-a oprit vraja şi a văzut că lampa se stinge…
Azi începe Campionatul European de Fotbal şi avem onoarea să deschidem Marele bal în meciul cu Franţa. La fel ca într-o poveste nu poţi ştii dinainte ce este, că mingea e rotundă.
Trag nădejde că Tata Puiu va înţelege să lege şireturile de la ghetele fotbaliştilor noştri cu fundă de jantele autobuzului, tras între bare! Să se dezlege uşor… când scapă norul în soare.
Hai România!

Vestea bună e că franţujii nu şi-au luat BENZEMA în rezervor şi oricum Dusterul nostru Andone, nu prea dă rateuri la Madone de când s-a ras. Şi înţeleg, nici Alibeg nu mai e gras!

E şansa voastră băieţi!

Puteţi ieşi eroi glorioşi pe mama lor de cocoşi! Sau ne putem urca noi pe pereţi… Alegeţi ce vreţi să iasă bine la numărătoare! Şi dacă se poate, fără PSD la parlamentare…

La un clic distanta

La un clic distanta este libraria

Librarie online

Mârţoaga lui Făt Frumos

Somnul raţiunii a născut monştrii. Aproape nu mai e nimic de făcut. Şi dacă cineva crede că PNL-ul îşi va asuma umilinţa şi va cere clemenţă naţiunii pentru visul urât, devenit realitate peste noapte, se înşeală. Ar fi o mare plictiseală şi o demenţă.

Olecuţă de răbdare şi vom vedea că viaţa e mai absurdă decât cântăreaţa cheală. Doar câteva zile şi dezastrul va ieşi din ceaţă cu impertinenţă ca un astru victorios şi cerul roşu va deveni iar albastru.

Cei doi copreşedinţi se vor plimba mândri cu mârţoaga pe străzi, Alina călare şi buldogul pe jos. Vor aşeza scaunele în pieţe pentru gură cască şi precupeţe şi vor povesti, mai mult doamna, cum aşteaptă ei toamna cu tava pregătită cu jar pe săturate şi cum mârţoaga se va scutura de păcate şi va deveni armăsar!

Măi dragilor, cine plăteşte daunele, nu vedeţi că s-au golit scaunele?

Plai balai - pamflete politice 
                           http://4.bp.blogspot.com/-GRnmhgGnrMA/UECthOfQcBI/AAAAAAAAHmo      /Cbd1LBiAmZY/s1600/martoaga+lui+fat-frumos.jpg