Simona aceeaşi notă ca Nadia

Unic in templul romanesc al sportului. Cuvintele sunt umile şi neînsemnate. Victoria vine de obicei cu sânge şi lacrimi. Dar zâmbetele Simonei cu acel 1 împletit din trabdafiri roşii strâns în braţe, vor cuceri lumea. Nu credeam că o să pot trăi asemenea momente emoţionante, aproape că nu mai speram să fiu mândru că sunt român!

Am trăit acest meci al Simonei cu Ostapenko la o tensiune greu de explicat. Legam trăirile mele de stările ei. Credeam sincer că-i pot transmite intensitatea dorinţelor mele. Mă concentram să modific traiectoriile mingilor declanşate devastator de nebunia adversarei. Ca un echilibrist al gândurilor mă clătinam pe sârmă, adesea căzând de-acolo de sus. Ea rămânea concentrată aşa cum stabilise de la început, dansând cu aripile îngerului desfăcute deasupra ei.
Meritat acest titlu, locul 1 în clasamentul mondial după cinci ani constanţi acolo sus printre reginele încoronate sau neîncoronate ale tenisului şi după un şir de revanşe directe în turneul din China asupra celor care au împiedicat-o să urce pe prima treaptă ceva mai devreme.
Sunt sigur că Sharapova, Serena şi chiar Muguruza vor saluta victoria ei!

Să ne scoatem şi noi pălăriile în faţa performanţei ei. Felicitări Simona Halep!

 

Aşteptând-o pe Sorana

Sorana nu mă ascultă! I-am spus să nu-şi piardă serviciul în setul doi cu Ostapenko şi ea l-a pierdut. Voiam să nu încep să comentez meciul de dimineaţă al Simonei Halep cu Kasatkina pentru că speram că voi comenta la pachet două importante victorii ale fetelor noastre şi implicit împlinirea visului de a vedea o româncă pe primul loc mondial. Ar fi fost posibil chiar din acest tur cu câteva condiţii printre care una la îndemâna noastră. Refuz acum să mai fac scenariile tot nu vor putea fi transpuse într-un film cu happy-end.

Deci Halep a fost măreaţă nu pentru că şi-a luat o îndreptăţită revanşă după întâmplarea nedorită de la Buhan ci mai ales pentru serenitatea loviturilor sale pentru ţinuta ireproşabilă de pe teren de parcă a vrut să arate lumii cu o clipă mai devreme că poate purta cu demnitate coroana reginei.

Mă opresc aici. Meciul Soranei încă nu s-a terminat, dar…

Revin cu momentul psihologic din primul set când mi-am dat seama că Simona nu poate pierde acest meci cu toate că minuni deseori se întâmplă în tenis. E 4-1 şi sigură pe ea Halep ajunge repede la 40-0 şi trei mingi pentru 5-1. Braţul Kasatkinei parcă dintr-odată se întăreşte şi câştigă cinci mingi la rând luând break-ul lui Halep. Scorul se strânge 4-2, cu Kasatkina la serviciu. E un moment care de obicei te descumpăneşte şi copleşit de frustrări poţi continua să greşeşti. Dar azi Simona e adevărată şi recâştigă la zero break-ul pierdut. Ar fi fost nedrept să fie altfel, dar cine mai ştie azi cum se împarte dreptatea.

Mâne în semifinală cu Ostapenko ar fi bine să judece acelaşi complet!

 

De toamnă

păsările migratoare

nu se prind cu arcanul

nici panglici

nu se taie

inaugurând

podul de frunze

pe care trec

sălbăticiunile

peste autostradă

         

stâlpii de fum

se îndoaie primejdios

susţinând celălalt pod

doldora de nuci

şi zăpadă doar cu focul

de la trei uluci

rupte în dosul curţii

din gard

                   

nu stai cu pantalonii

ăia scurţii

mama ei de soartă

amară

în gura iernii

s-aştpţi să răsară

soarele din cazanul

povernii

că nu e vară