Ca pe niște decoraţii
în pulpana fluturând
a mantalei
alergam
sǎ prindem
gloanţele…
fericiţi la gândul
că-n tranșee
la sfârșitul atacului
vom putea număra
stelele
prin găurile negre
din mantaua ciuruită…
Cel
cu
mai multe
morţi
era
învingãtorul
marelui
pariu…
(Din volumul Glonţ de argint)
M-am desprins
de tulpină
prin frunzişul
unui arţar,
într-o miercuri,
alergând în cercuri
hoinar,
rătăcind
spre lumină
prin păienjenişul
de astre,
ca un hoţ de buzunar
îmbătat de trofee,
şi dăruind
iubitelor mele
orhidee şi inele
cu safire albastre…
Delictul minor
a fost taxat
la tribunal
de procuror,
în discursul final
de acuzare,
jaf la drumul mare
şi un judecător grăbit
m-a condamnat
la închisoare,
încercuit
de tulpina
aceluiaşi arţar.
Pe parcurs
hoţul de inele
s-a prescris
şi ajunşi la recurs,
tot într-o miercuri,
niciunul dintre cercuri
nu s-a mai deschis…
Cerc în cerc
necuprins
sinele în sine
învins
şi un singur punct viu,
fix,
conjunct
cu un x
mijlociu,
prea târziu…
Cresc acţiunile la Bursa de valori!
Mă gândesc, pe lângă acţiunile la purtător pe care mi le-a dat şi le posed pe semnătură, cotă parte din Comunitatea artiştilor, ca autor de carte cred, mai am un spor asigurat din Bursa îngerilor. În consecinţă, cu sau fără ingerinţă, ca literat am un viitor asigurat!…
Numai de bine şi vouă!
Nu trageţi în Stochiţă, sau trio de Rio Grande
(În traducere liberă, despre fotbal şi Apa Sâmbetei…)
Să fii Hagi(!), rege în fotbalul mondial şi să priveşti, dat jos de pe cal, cum regatul tău nu mai e pe hartă, iar la înalta poartă a federaţiei, neica-nimenii ocupaţiei fotbalistice, se împăunează cu consideraţiile stilistice asupra planului ofensiv al progresiei mingii pornite de la portar, studiu introductiv tehnic exemplar pentru naţională, care împreună cu schimbarea gresiei la Casa Fotbalului, e marea ţintă, un fel de chintă royală care va trezi fenomenul după boală, şi-l va urca pe Burleanu pe covorul roşu de succes, şi-i va fi acordat marele trofeu suedez, Nobelul pentru nepământeanul Mirel, cel mai cel antrenor ales, după numele lui de botez.
El, urcat în copac, a devenit celebru aruncând o mănuşă gonflabilă detractorilor în careu şi rostind la timp fraza memorabilă, că orice Leu în fotbal e o Căpuşă(!) şi, paza bună trece prin uşă deschisă primejdia rea, mizând pe atac.
Să fii Hagi(!) şi în loc să fi la prezidiu, să predai listele cu secretele fenomenului, să fii perspectiva(!), locomotiva dinaintea trenului, tu să stai la Ovidiu, lăsat să-ţi scrii Tristele de nişte neica nimeni ipochimeni, păcat!
Ăştia ne cred idioţi, după Covid, ne dau orbul găinilor la toţi!...
