Poveste cu tata

S-au bulucit circarii
în delir
au spoit cerul cu trompete...
Noi ne-nbulzeam
pe groapă-n cimitir
să-l prelungim pe tata
între pietre

Pe papainoage cocoţat
din drum
un măscărici cu gesturi afectate
parcă plutind
în norul lui de fum
legă de cruce
panglici colorate

Doar moşu-meu târziu
l-a înjurat
de dincolo de lumea petrecută...
În ochii mamei
lacrimi s-au svântat
ca rufele
pe culmea de cucută

Seara cu toţi la circ
hipnotizaţi
săream mortal o dată cu artiştii...
Doar mascariciul...
Ochi-i spânzurati
urmau deja
de dincolo de ţintă lunetiştii