Pe
crengile din vȃrf, viața pãstreazã ascunse de frunze, dulceața pȃrguitã a
ultimelor fructe. Mușc din merele acelea parmen aurii doldora de miresme, atȃt
cȃt poate mușca un guștere din lumina neatinsã a soarelui fierbinte și scriu ȋn
pagini albe de carte cuvintele, sã pot ȋnțelege mai tȃrziu rostul. E bucuria
mea pe care o ȋmplinesc singur.
Și
mai am o bucurie pe care o ȋmpart cu copiii mei, pe care de fapt ei mi-o
dãruiesc. Cãlãtoresc prin Europa ȋn fiecare an cu un Nikon adevãrat (artist fotograf Cristina Florescu), prin
locuri pe care altfel doar le-aș fi imaginat. De sȃmbãtã, imagini noi, cu noi
ȋn Austria, Germania, Olanda și Anglia
Sã ne
revedem cu bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu