duminică, 18 aprilie 2021

Pierdut în peisaj

 

(Să mai şi zâmbim)

(special pentru Balu de la Spitalu, nu spital. Îl rog pe prietenul George G. Asztalos să modifice numele siteului)
 
În astfel de momente creative,
e nevoie de câteva ingrediente
lucrative, fără de care
dintr-o mie de motive
– de verde, lucrarea s-ar pierde –
în disperarea literaturii moderne…
 
Ne-am putea închipui oare
statele fără guverne?
Casele fără pereţi
şi poezia fără poeţi?
Cui am mai plăti ratele
Am deveni, never ever(!),
stâlpi de fum în taverne?
 
Şi-am scrie iar
poezie de caverne, pe stil nou...
Nu e necesar.
 
În imaginea din fotografie
lucrez la birou, în biroul oval de la ţară.
E primăvară şi mă concentrez.
Priviţi-mi chipul!
Construiesc un cavou
pentru poezia vie…
 
Ancorez de fapt nisipul
cu o scoabă,
având în cadru o roabă
de cărat capetele de hidră
ale vidului…
 
Alături, pe masă într-un vas pântecos,
ca o jumătate de clepsidră,
partea de jos, urmăresc timpul
în scăderea primejdioasă
a lichidului…
 
Natura le ştie pe toate şi conservă,
scrie în DEX să ai şi un Becks de rezervă...

 

 


 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu