(Să mai şi zâmbim)
(special pentru Balu de la Spitalu, nu spital. Îl rog pe prietenul George G. Asztalos să modifice numele siteului)
În astfel de momente creative,
e nevoie de câteva ingrediente
lucrative, fără de care
dintr-o mie de motive
– de verde, lucrarea s-ar pierde –
în disperarea literaturii moderne…
Ne-am putea închipui oare
statele fără guverne?
Casele fără pereţi
şi poezia fără poeţi?
Cui am mai plăti ratele
Am deveni, never ever(!),
stâlpi de fum în taverne?
Şi-am scrie iar
poezie de caverne, pe stil nou...
Nu e necesar.
În imaginea din fotografie
lucrez la birou, în biroul oval de la ţară.
E primăvară şi mă concentrez.
Priviţi-mi chipul!
Construiesc un cavou
pentru poezia vie…
Ancorez de fapt nisipul
cu o scoabă,
având în cadru o roabă
de cărat capetele de hidră
ale vidului…
Alături, pe masă într-un vas pântecos,
ca o jumătate de clepsidră,
partea de jos, urmăresc timpul
în scăderea primejdioasă
a lichidului…
Natura le ştie pe toate şi conservă,
scrie în DEX să ai şi un Becks de rezervă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu