Viaţa nu crapă când crapă.
Să ne bucurăm de ea
încet cât mai încet,
după ce va fi să se rupă
un mare poet
va descoperi încolţit
într-un sâmbure de nucă
eternele cuvinte
care nu se usucă,
nemurind într-o carte
literele vieţii în moarte...
Indiferent că guvernele
sapă la dracu-n praznic,
proformă
punând de reformă
o nouă groapă...
Mi-a crăpat laptopul
în săptămâna luminată.
Aş zice că lumina
mi-a fost blurată.
Pur şi simplu s-a făcut ţăndări
şi cărămizile sparte
s-au împrăştiat peste tot.
Merii şi prunii dezrădăcinaţi,
au zburat ca nebunii
spre fundul grădinii
şi dincolo de gard
în groapa Linii, de-a valma,
scoşi din tihna înfloririi.
S-au mutat Bahmutul şi Gaza
la mine pe hard.
Ocupaţia mea de scriitor
e să scotocesc răbdător
sub moloz nimicul,
să găsesc un sâmbure
de adevăr dintr-o prună
sau dintr-un măr
şi să încălzesc alambicul,
încercând să-mi reconstruiesc
o fereastră albastră
pe care să privesc
viitorul în roz.
Am starea de vulcan,
vulcanizând în atelierul său
roţile timpului...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu