O antologie de autor

5. cuminectură

 

dar pentru cine scriu

toate acestea

 

învăţătoare

a vinului

ai rămas

în grâul

cuvintelor mele

 

altădată

cuminecam

cu prietenii

fluşturatic

zăpada

 

memoria e surdă

precum

carnea

trupului

sterp

 

mă întreb

zănatecul ninsorilor

O antologie de autor

4. colind sub cearşafuri de smalţ

 

cum se târăşte

lumina

în colbul

arşiţei

 

palmele

mele

vraişte

foşnind

 

tu vii

umbră

a păsării ceţii

către miezul

de zi

 

una cu

sâmburele

din mireasma

de mirare

a mărului

O antologie de autor

3. se lăfăie libertatea

se lăfăie

libertatea

în megafoane

ca peștele

răsturnat

pe tarabă

pistoalele

cu aer comprimat

împroșcă

agresiv

mirodenii

și lemn sfinţit

un virus parşiv

se strecoară

prin bandajul

cu eșarfe

roșii din noi

în afară

O antologie de autor

 2. ce suntem noi sǎ fim

pune

ţǎranul

sǎmânţǎ

în brazdǎ

și nu se întreabǎ

dumicǎ

tacticos

în strachinǎ

ochii

femeii

îi frânge

oasele

pǎlind-o

cu un

plod

și vine de secerǎ

stǎ

ţǎranul

drept

în capul locului

și înnoreazǎ

fulgere-i

brǎzdeazǎ

faţa

aspră

de glod

ce suntem noi sǎ fim

ţǎranul

împietreşte

în crucea

nopţii

îngândurat

și-n trupu-i

încercat

de secetǎ

înfrǎţește

grâul curat

O antologie de autor

 1. vis alb

alunecǎ troica

pe urlet de lup

scade zǎpada în cer

vizitiu numai

bici fǎrǎ trup

mângâie caii de ger

în saricǎ-i cald

și-n auz se prelinge

nisip argintiu

iar taina cǎ-s viu

se stinge

confuz…

și nu-i chip

sǎ știu

cât mai ninge