Aceste pagini
din "albaştrii, dosarul" le postez mai ales pentru Vasile Ravescu, de
urmele căruia am dat întâmplător azi, pe facebook, ziaristul de la Scânteia
Tineretului căruia nu am avut curajul să-i deschid uşa apartamentului în
1971... Venise la Piteşti ca să facă un reportaj cu un grup de tineri cu
înclinaţii literare, anchetaţi de securitate pentru "atitudini duşmănoase
şi pentru că scriau o proză sau o poezie pesimistă, absurdă, elogiau modul de
viaţă occidental, ascultau Europa Liberă etc..." Extras din Acordul
Direcţiei I a Securităţii pentru închiderea dosarului de urmărire informativă
"Albaştrii", semnat de Generalul Maior Borşan Dumitru şi Lt. Col.
Wagner Ioan.
Printr-o
întâmplare fericită am scăpat atunci de puşcărie şi după „un proces de
demascare publică”, într-o sală arhiplină la „Casa Tineretului” cu elevi,
studenţi şi muncitori aduşi cu autobuzele, am fost trimişi pentru reeducare la
munca de jos, în marile intreprinderi socialiste argeşene, luându-ni-se şi
dreptul la publicare.
Ca un fapt
divers, un fapt divers care pe mine mă doare (nu pot să bravez zicând că mă
doare în cot!...), am constatat în aceste zile când s-au aprobat dosarele de
primire a noi membrii în Uniunea Scriitorilor, că după 50 de ani de la procesul
de demascare şi aproape 20 de cărţi pubicate, se pare că la Comisia de validare
a contat, în plan personal, tot dosarul de la securitate... Nu cel lăsat de
mine la Filiala Piteşti. Cer scuze unor critici şi scriitori care au avut
bunăvoinţa să scrie cuvinte(mai bune, mai rele) despre cărţile mele şi am să-i
şi numesc ulterior, „ca să nu se existe confuzie!”. Mi s-a spus de la Filială
că dosarul meu n-a beneficiat la comentarii de iscălitura unor „nume
importante”.
Aş mai vrea
să menţionez ca să rămână consemnat pentru istorie şi nu-mi fac din asta un
titlu de glorie, că spre ruşinea mea, n-am consumat cu ei spre a le mulţumi şi
ai „cinsti”(Tot respectul şi mulţumirile mele!) pentru timpul acordat, nici
măcar un pahar de Whiskey, cu o singură excepţie... Dar să-i numesc mai întâi
pe cei „necinstiţi” şi „neimportanţi”(Doamne cum sună!): Gheorghe Tomozei,
Petre Anghel, Al. Cistelecan, Marin Ioniţă, Doman Augustin, Mioara Bahna,
Adrian Alui Gheorghe, Stefan Mitroi, Dumitru Ungureanu, Virgil Diaconu, Magda
Grigore, Virginia Paraschiv, Daniel Marian, Luca Daniel, Mariş Daniel, Domniţa
Neaga, Sibiceanu Aurel, Liliana Rus, Denisa Popescu, Marian Ilea, Mamier Angela
Nache, Moraru Cristian Gabriel, Florin Dochia, Nicolae Dina, Eugen Pohonţu,
Daniel Deleanu, Păun Raluca Adelainne, Vişescu Tatiana, Ghinea Vasile, Diana
Maria Popescu, Lazăr Irina, Romeo Aurelian Ilie, Bucur Serghie, Petronela
Apopei. Şi excepţia importantă pentru mine:
Cu prietenul
meu Romeo Roşianu, trebuie să recunosc, m-am cinstit de mai multe ori, dar
pălinca a adus-o el de la Baia Mare.
Aş dori să vă
cer scuze tuturor pentru că aprecierile dumneavoastră nu au fost luate în
seamă. Au contat mai mult delaţiunile mai vechilor sau mai noilor
informatori...
N.A.
Preambulul acesta e într-un fel o contestaţie întârziată, pentru că nu ştiu din
ce motive, ea nu mi-a fost sugerată la timp de Filială...
Paginile din
Dosarul Albaştrii care urmează sunt pentru Vasile Ravescu, dimpreună cu
gândurile mele bune, după cum spuneam!
Şi încă ceva,
nu e nevoie să daţi likeuri pentru că puteţi fi văzuţi...
