Azi e ziua lui Augustin. Și
dac-aș fi oracolul de la Delphi, aș pune-o pe preoteasa Phytia să-i citească în
norișorul de fum scos din pipă, bunului DAD, reverențele mele lirice scrise în
pripă în Fotografii mișcate -- reverberațiile panegirice plantate ca răsad în
grădinile de la Hoffman. Din păcate efectul
încălzirii globale a întârziat momentul întâlnirii cu cartea pe viu, deocamdată.
Sunt fenomene normale în vremuri de criză și dihotomie damnată(crize politice, crize
fiscale, drone fără vize explozive)mai ales când e o carte de poezie!...
N-aș fi avut niciun stres, era
simplu pentru mine să scriu trei cuvinte LA MULȚI ANI, AUGUSTIN! direct pe
carte și să las semnătură pentru viitorul celor scrise și să merg înainte senin
ca prinzătorul de vise. Fără să explic de ce în cuprins l-am plasat pe DAD dinadins
taman la pagina 101.
Pentru că la pagina vârstei
lui, am preconizat că va fi atunci ca număr de ani împliniți, musai să ne reîntâlnim
să bem un pahar de palincă sau punci și să recitim împreună ce am spus aici. Și
analizând literar dacă am respectat măcar în gând cele zece porunci, să mai
stăm o vreme cât să ne îndreptăm!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu