A doua medalie de aur a lui David

 

Sunt înălțimi la care visezi, dar pe care nu le atingi niciodată. Pentru că nu ai curajul, îți cunoști limitele, nu ești pregătit să escaladezi, sau te temi pur si simplu că ai rău de înălțime şi nu-ți asumi să înnozi șirete la ghete cu fuioarele norilor. (Sper că n-am comis o crimă a ororilor ca poet!... Pur şi simplu n-am găsit în zona de Tibet-uri ale norilor, altă rimă pentru șireturi!...)

Pe munte nu te aventurezi, nu-l poți păcăli, de aceea trebuie să știi bine când ai început ascensiunea. Să simți sub talpă ca nu-ți alunecă piatra de sub picioare. Altfel muntele nu te iartă.Valabil pentru marii noștri campioni precum Nadia Comăneci, Simona Halep, Ilie Năstase, Gheorghe Hagi, îi numărăm pe degete.

Dar apa? Are și apa Everestul ei care ar trebui atins ca să intri în glorie pe poartă, zeu învingător?

Știm că apa e mereu vicleană și n-o poți măsura dacă te lași învins! Dai cu sapa, dar restul e artă! Sculptezi cu dalta stânca din ea ca să reușești să fi cel mai bun!

Mulțumim David pentru că ești și că ai scris cele mai frumoase povești!

Ofertă caniculară

 

Hei! Ca bunici și părinți suntem mândri de voi! Poza asta va împlini pe 31 iulie 2027 zece ani. E o poză frumoasă! Ar merita să vă reîntâlniți cu acel prilej și să o refaceți ca să intre în cadru și Cristina(artistul fotograf), și Cătălin, și Di cu ai ei, și poate Marian cu un prunc în brațe...

Vă fac eu poza! Și mă ofer de pe-acum să o fac și pe cea de peste 20 de ani!

Stegarul

 

Azi 29 iulie de Ziua Imnului Național al României, David Popovici, băiatul nostru de aur și-a luat în spate țara și înotând cu ea la stilul liber în proba celor patru lungimi de bazin, a urcat-o la sfârșitul cursei pe podiumul Campionatelor Mondiale de Natație de la Singapore, ca să-și poată asculta de acolo cu măndrie imnul și sa-și privească tricolorul fluturând pe cel mai înalt catarg.

Anul trecut la Paris, se știe, să ne aducem aminte, băiatul ăsta mintos cu cuvintele la el, stropit ca Făt Frumos din basmele românilor, cu apă vie, a reușit să câștige omedalia olimpică. Tot în 29 iulie.

Ce-ar fi să mutăm Ziua natației(19 iulie) în aceeași zi cu ziua imnului năției(29 iulie), în cinstea acestui minunat purtător de tricolor. Sare și „Il Luce 80” din pridvorul casei lui

Să fie ziua tuturor marilor sportivi care n-au statui! Și făceți-vă soctoeala să le faceți statui până nu-I cuprinde îndoiala!... Statuia mea e pe drum, vine de la Sahtior

POLEMOS. Un mic jubileu.

 

N.A. Acest Polemos a fost PUBLICAT într-o versiune ușor modificată pe blogul Pasărea ceții în 2022. Originalul suna cam așa

În aşteptarea noului roman Casa Roşie, carte jubileu, ce va veni curând de la Editura Hoffman(va fi cea de-a douăzecea carte de pe raftul meu!), am avut un vis. În vis am făcut o înţelegere cu Dumnezeu. Mi s-a părut un om deschis la minte şi tare priceput la cuvinte. Nu m-am mirat! Ştiam din Sfânta Scriptură că El a inventat primul genul ăsta de literatură.

La început am strigat, să mă fac auzit. Mă luasem după bârfa unora că la bătrâneţe, ai mai surzi… și mi-am dorit o convenție scrisă.

— Doamne sunt disperat! Presimt că nu am timp suficient să-mi termin opera!

— Omule nu dispera, nu vreau să te mint! Facem şi noi evident cât putem!

— Doamne, ştiu că ştii!... dar vreau să-ţi repet, la atâtea păcate, poţi uita mă tem!

O întâmplare la Securitate când eram copil, l-a oprit pe poet în ascensiune lui, şi, de-atunci lucruriile au mers pentru mine împiedicate. Dacă n-ai citit Dosarul Albaştrii, dar nu-mi vine să cred(!), am să Ţi-l trimit neapărat cu smerenie mâine la primul ceas după utrenie.

Eu nu-l mai posed, dar promit să fac rost de el prin doi sihaştrii de la Uniune(unul e Jean). Singurul exemplar din Dosarul Albaștrii afundat în imersiunea unui ocean, a rămas în dosarul dumnealor… Ăla de candidat refuzat, păstrat în grija lui Nicolae Oprea la Filiala piteșteană. Maestre dumneata n-ai citit un rând din ce-am scris eu, dacâ o fi să te bată Dumnezeu, te apăr să știi!

Convenţia suna cam aşa:

“Pentru fiecare carte, fie de poezie, fie roman, scrisă de autorul semnatar al documentului, i se va scade câte un an din anii vârstei dumnealui irosiţi excedentar!... Aşadar, poruncesc să întinerească un an la fiecare carte tipărită, până când Uniunea Manolească îl va recunoaşte ca tânără speranţă, îndreptăţită să poarte titlul de “scriitor român contemporan” şi-l va trimite gratis în vacanţă la Neptun.

Altfel îi reneg pe toți şi-i fac moaşte! Sau îi pun la ajutoare pentru Ucraina, carne de tun! Cine ştie cunoaşte, nu te pui cu taina lui Dumnezeu!...

Ce vis! Ce vis! Abia acum înţeleg ce e o putere cerească!...

LANSĂRI DE CĂRȚI - partea II-a

 

La CEASUL BILANȚULUI ultimilor ani, -  într-o perioadă care a avut mai multe nopți decât zile şi doamna cu coasa, şi-a pus masca, şi casca de motociclist, şi s-a proclamat regina danțului pe planetă, dansând mai ales cu parteneri scriitori -  cea mai mare realizare dintre toate în plan personal e că am avut vână bună și m-am oprit la spital, n-am ajuns până în rai. Timp suficient în 14 zile să mai scriu o carte și să dau jos, fix pe cântar, un deca de kile dintr-un chintal şi ceva.. Cu Ferma gușterilor tipărită în 2024 spre sfârșitul anului am completat ciclul Tobârlanilor nuspun că l-am încheiat.

După Al cincilea anotimp (2019) la editura Detectiv literar - poezie premiată la Festivalul eCreator de la Baia Mare, au urmat Fotografiile mișcate(2020), o carte eseu cu pagini de poezie, tablete, amintiri și fotografii amestecate cu și despre prieteni, și cărțile lor.

A urmat în 2021 o antologie, Crucea de piatră, la Art Creativ, premiată de editură pentru Cel mai frumos volum de versuri. Iar ca proză, - am re-înscris în raliu într-o nouă ediție, reluată / reinventată,- Gușterele, romanul meu cel mai viu dintre toate romanele pe care le-am scris. Dac-aș sta să explic, am avut motiv să-l rescriu, pentru că-i crescuseră organele; ficatul, inima, coada şi creierul mic şi în plus, propria lui ambiție, ce să zic!

L-am dus  la HOFFMAN  şi şi-a dat doctoratul pe bune. Şi cum trecuseră anii, l-am rebotezat Tobârlanii - Gușterele reloaded/ reinventat(e). Cartea încă se mai găsește în librăriile online, o recomand celor care au slăbiciune pentru o asemenea sălbăticiune...

Anul 2022, vreau să clarific, nu a fost la fel de prolific. Am lucrat la o singură CASĂ și aia ROȘIE de parcă aș fi zidit un castel. O începusem ceva mai demult. Un capitol din Casa Roşie, Reportofonul, fusese premiat la Concursul Național de Proză Ioan Slavici, secțiunea roman, al revistei Tribuna(2021).

Casa Roșie a apărut tot la Editura Hoffman şi a rămas de roșu, pentru că principalul personaj, Titi, un personaj fabulos, ar mai merita cu siguranță un etaj!...  Rămâne o promisiune şi va trebui să intru în acțiune din nou cu curaj în arhivele militare.

În 2023, anul vinului pentru unii, am avut parte la vârsta înțelepciunii(75) de un fiu. Fiul măslinului. Și el a venit cu un nou premiu la Art Creativ.

2024, un an greu cu încercări, alegeri și votări inutile pline de neprevăzut. M-a ajutat Domnul Andy Barcan să putem inaugura Ferma gușterilor în ultimele zile din an.

Proiecte pentru viitor? Noi lansări?... În vremi nesigure când pericolul nu e comic de loc, ești amenințat din toate părțile de pace, nu-ți face planuri! Lași cărțile și pleci din bloc undeva la țară!... Si acolo ori îți construiești un adăpost antiatomic în pădure, ori găsești o fată dotată cu nuri, și-o pui să-i fure hărțile lui Putin!... Că ăla cu energia, hrana și apa și-a sapat singur groapa...

Să fim sănătoși, să râdem şi să facem glume! Vin ele şi cărțile după noi. Dumnezeu nu tace, cum se spune. Ar urma Argintarium 2! Domnul Andy Barcan mai e cu noi?...

PREZENTARE CARTE LA BAIA MARE

Mă bucur că am împărţit scena premianţilor aseară, la Gala editurii Art Creativ, cu un ofiţer de carieră din generaţia mea – locotenent colonel oriunde s-ar afla, în haină militară, sau în haina civilă noncomformistă a poeziei – Constantin Sârghiuţă; dar şi cu o tânără poetă la debut, din generaţia care vine, Maria Vasilescu, de care m-am îndrăgostit de la primele versuri lecturate din Figurina(ei) de ceară. Cine a citit Guşterele meu, s-au Tobârlanii după reeditare, ştie că toate femeile de care mă îndrăgostesc poartă numele Maria indiferent cum se numesc... Sper că nici Maria despre care vorbesc acum să nu mi-o ia în nume de rău!

A sosit azi de la Cluj diploma de laureat al Concursul Naţional de Proză Ioa Slavici ediţia IX-a, 26 noiembrie 2021.

Secţiunea roman. Premiul a fost acordat pentru un capitol din romanul Casa roșie la care lucrez acum. După câte ştiu premiile 1 şi 2 nu s-au atribuit. Mulţumesc exigentului juriu al revistei Tribuna şi în mod special managerului revistei Domnul Mircea Arman!