duminică, 29 martie 2009
joi, 19 martie 2009
Tineretea ne-a cazut de pe umeri
Ochii pândind
la geam
în încercănata memorie…
Se clatină
noaptea
ca o leoaică
rănită,
gura-i de foc
scuipă vipere
În spatele draperiilor,
răvăşiţi,
ca două corăbii cu catargele asuprite
în ţărm,
de furnici si de greieri,
presărăm cu sare nisipul,
cât să umplem ruina,
din obositele chipuri.
Curge ora din turn.
În oglindă se lasă ziua.
Însinguraţi
ne privim;
Tinereţea ne-a căzut de pe umeri,
ca o hlamidă
a umbrei...
la geam
în încercănata memorie…
Se clatină
noaptea
ca o leoaică
rănită,
gura-i de foc
scuipă vipere
În spatele draperiilor,
răvăşiţi,
ca două corăbii cu catargele asuprite
în ţărm,
de furnici si de greieri,
presărăm cu sare nisipul,
cât să umplem ruina,
din obositele chipuri.
Curge ora din turn.
În oglindă se lasă ziua.
Însinguraţi
ne privim;
Tinereţea ne-a căzut de pe umeri,
ca o hlamidă
a umbrei...
joi, 12 martie 2009
IAZUL ALBASTRU
pletele-i curgeau
revarsat între perne
şi sânii puiandrii de lup
cum scânceau
flămânzi
surde semnale
falangele resfirate
ca nişte petale mângâiau
rasuflarea
în rugi
aud foşnetul
de mreană al iubitei
şi şoimul din carnea mea
sfârtecându-mă
blând
aud aidoma
olarului lutul din cer
framântat între degete
pe roată
ţipând
buzele-s arse
către iazul albastru
coapsele nopti-n surpare...
se crapă
ziua
revarsat între perne
şi sânii puiandrii de lup
cum scânceau
flămânzi
surde semnale
falangele resfirate
ca nişte petale mângâiau
rasuflarea
în rugi
aud foşnetul
de mreană al iubitei
şi şoimul din carnea mea
sfârtecându-mă
blând
aud aidoma
olarului lutul din cer
framântat între degete
pe roată
ţipând
buzele-s arse
către iazul albastru
coapsele nopti-n surpare...
se crapă
ziua
vineri, 6 martie 2009
PANTECUL GOL AL TINERETII
desferecat
pântecele gol al tinerţii
încins cu litere-n
tulpini de păpădie
şi scrisul viu
ca o capcană
rostogolindu-se-ntre sâni
cu strigătul în lanţ
sorbind mirat pe buze
stropi de apă vie
si împrejur
aripi de schije
stârnite în burice
ochii mei crăpaţi
aburind...
mi-aduc aminte
cuvintele
netezind în dans
reliefuri vertije
muşc cu grjă scoarţa
copacului
inima e tot verde
doar literele
s-au ingroşat literele
si genunchii
zgâriaţi
de pietre ai cuvintelor
pântecele gol al tinerţii
încins cu litere-n
tulpini de păpădie
şi scrisul viu
ca o capcană
rostogolindu-se-ntre sâni
cu strigătul în lanţ
sorbind mirat pe buze
stropi de apă vie
si împrejur
aripi de schije
stârnite în burice
ochii mei crăpaţi
aburind...
mi-aduc aminte
cuvintele
netezind în dans
reliefuri vertije
muşc cu grjă scoarţa
copacului
inima e tot verde
doar literele
s-au ingroşat literele
si genunchii
zgâriaţi
de pietre ai cuvintelor
miercuri, 4 martie 2009
INCOLONATI SI SINGURI
Şiruri de oameni,
încolonaţi şi singuri,
cu feţe pustii...
Vine o vreme
când gerul ne-nconjoară
cu flori de gheaţă.
Privesc în gol şi
caut pe boltă stele.
Rar licăr nestins
Ne-au împovărat
atâtea straturi cu ierni.
Perdele de fum,
umbrele s-au scurs
în cerul încercuit.
Ninge pe suflet
încolonaţi şi singuri,
cu feţe pustii...
Vine o vreme
când gerul ne-nconjoară
cu flori de gheaţă.
Privesc în gol şi
caut pe boltă stele.
Rar licăr nestins
Ne-au împovărat
atâtea straturi cu ierni.
Perdele de fum,
umbrele s-au scurs
în cerul încercuit.
Ninge pe suflet
miercuri, 18 februarie 2009
FRUCTUL OPRIT
Umbra se umezeşte de noi amândoi.
Sub măceş glasul şarpelui străpunge clipa.
Chipul tău bântuit de înger
curge ca mierea în fagure
Urmele pasilor mută zarea.
Pietrele în râu clatină gleznele.
Tinereţea ca o colină de meri infloriţi
îngână în fruct lumină lină
Sub măceş glasul şarpelui străpunge clipa.
Chipul tău bântuit de înger
curge ca mierea în fagure
Urmele pasilor mută zarea.
Pietrele în râu clatină gleznele.
Tinereţea ca o colină de meri infloriţi
îngână în fruct lumină lină
luni, 16 februarie 2009
MAIDANUL CU DRAGOSTE
Scrisura intr-un jurnalier,se pare nu e simplă.Dorinţa nu este suficientă pentru a impozita fiecărei zile, în monedă forte, taxa de trecere , care ar trebuii sa fie natural, în context,cuvântul scris.Şi de unde pâna acum aş fi putut pune pariu că în perioadă de criză banii sunt cel mai greu de stăpânit, o să trebuiască să recunosc finalmente, precaritatea raţionamentului. Dacă n-ai un cont bine chivernisit,poţi nădăjduii, funciar vorbind, ca domnul guvernator să fie cât de cât vulnerabil,adicătelea să aibă-n călcâi mărăcine ,vre-o copiliţă mai îmburuienată... Sau poţi conta direct pe Patriciu,te dai sondor şi faci offshor la Marea Neagră... Mai are şi Boc fonduri europene... Te descurci.
Dar cuvântul,cuvintele cum le legi,cum le scoţi şi de unde, că n-au acciză să-l poţi întreba pe Pogea dacă le-a prins în buget,n-au nici arme, că le-ai da pe mâna ministrului de interne,sau la justiţie ... la justiţie mai bine nu...le scapă şi iar ne facem de tot maidanul.
Asa că precum vă spuneam scrisura pe Blog nu e simplă
Dar cuvântul,cuvintele cum le legi,cum le scoţi şi de unde, că n-au acciză să-l poţi întreba pe Pogea dacă le-a prins în buget,n-au nici arme, că le-ai da pe mâna ministrului de interne,sau la justiţie ... la justiţie mai bine nu...le scapă şi iar ne facem de tot maidanul.
Asa că precum vă spuneam scrisura pe Blog nu e simplă
joi, 12 februarie 2009
PLUTA DE PIATRA
In ochiul rănit
insula se scufundă
în adancuri
învolburate
Poate e vina
celui lovit
sau piatra
dinadins
incercuită
de ape
Dacă ai un fiu
el va ucide
clipă de clipă
surpând
în inima ta
însăşi viaţa lui
Ca un dans
nentrerupt
când muzica tace
si ecouri
rostogolite
pe trepte
către plaja
irump
insula se scufundă
în adancuri
învolburate
Poate e vina
celui lovit
sau piatra
dinadins
incercuită
de ape
Dacă ai un fiu
el va ucide
clipă de clipă
surpând
în inima ta
însăşi viaţa lui
Ca un dans
nentrerupt
când muzica tace
si ecouri
rostogolite
pe trepte
către plaja
irump
sâmbătă, 7 februarie 2009
miercuri, 28 ianuarie 2009
Editorial Manzala ex Press
Nu se poate scurge
din cer
atâta apă murdară (!)…
S-a răsturnat pamantul
Îngerii bieţii aşteaptă ,
pieriţi la chip,
cisme
si saci de nisip. /
Doar că e, criză,
la minister
sunt schisme,
specula a înflorit crunt,
şi hoţia। /
La Dormărunt,
intri
fără viză
de Romania…/
Doamne,
cum ne-ai scăpat
din măini(!)…/
din cer
atâta apă murdară (!)…
S-a răsturnat pamantul
Îngerii bieţii aşteaptă ,
pieriţi la chip,
cisme
si saci de nisip. /
Doar că e, criză,
la minister
sunt schisme,
specula a înflorit crunt,
şi hoţia। /
La Dormărunt,
intri
fără viză
de Romania…/
Doamne,
cum ne-ai scăpat
din măini(!)…/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)