Weekend în Paradis

Şi Paradisul  e în Bucegi la coada lacului Bolboci, undeva după Cheile Zănoagei şi înainte de Cheile Tătarului. Un râuleţ de poveste se rostogoleşte printre bolovani limpede precum cleştarul, şi rece de-ţi îngheaţă instantaneu piciorul dacă îndrăzneşti să-ţi testezi cât de casante îţi sunt gleznele.

Sub umbra copacilor înalţi, râuleţul povesteşte bolborosind cu sufletul la gură, cui vrea să îl asculte, câte frumuseţi şi minuni a întâlnit el în scurta şi intensa lui călătorie prin inima muntelui. Nu bănuieşte povestitorul că vigoarea şi tinereţea i se vor ostoi atât de curând în liniştea lacului Bolboci, creat artificial printr-un baraj de oameni, ca un fel de Mare a Bucegilor.

Drumul până în zonă, dinspre Sinaia către Târgovişte, abia terminat de asfaltat, nu mai e Drumul Babelor greu accesibil. A devenit spectaculos, dezvăluind peisaje mirifice parcă direct decupate din pânzele celor mai mari pictori ai lumii. E de menţionat că atât de mult impune frumuseţea locurilor, că la fiecare oprire am căutat urmele lăsate de turişti şi am constatat cu plăcută surprindere lipsa pet-urilor şi a resturilor menajere din jurul vetrelor de foc.

Am încins şi noi un grătar ca tot românul şi câteva ore am lăsat în libertate Nikonul. Către seară la întoarcere am mai făcut un popas la Padina, de pe versantul căruia, soarele nu mai voia să plece…

Ne-am propus să mai revenim şi să ne drămuim altfel timpul să putem urca şi la Babele.

 

Fotografii Cristina Florescu

De-ale brexitului

Anul trecut pe 28 august mergeam să vizităm Londra. Anul acesta, după brexit, mergem doar la un grătar la Bolboci. Ştim noi acolo un rai al nostru…

Azi imagini cu un Nikon îndrăgostit de Londra. Mâine Nikonul va fi îndrăgostit de raiul de la Bolboci

Colecţia Regal. Art Creativ

Editura Art Creativ
îşi întregeşte colecţia.
O doamnă de la catedră
Dniela Toma - poetă 
cu modestie, cu pasiune şi
înţelepciune,
ne arată că ştie bine lecţia.
Mulţumiri şi felicitări!

 

 

Prinzătorul de vise

probabil am rămas indieni
într-o americă nedescoperită
cu porţi la ceruri deschise
alergând în cerc
şi prinzând cuvintele fluturi
în prinzătorul de vise

probabil că suntem morţi
legănaţi într-o casă de apă
lesa din fuioare de fum,
pânza de in
şi cânepa împletită
poate nu mai vor să ne-ncapă

probabil doar dansul cuvintelor
clopot mut va rămâne în aer
pierdut
…tropot de cai
înhămaţi
la bătrânul tramvai

26 august 2016

23 august. Bilanţ pe stil nou

23 august. Ceva nori pe cer şi fanfarele militare, alea care au rămas n-au ieşit să fanfaroneze ca altădată pe străzi pentru marea defilare. Nici carele alegorice ale sportivilor încărcate cu medaliile olimpice n-au mai fost păstrate. La ce bun? N-aveau rost să mai existe! Au fost dezmembrate şi valorificate la fiare vechi. Nu mai e nevoie de amintirile alea triste ale epocii comuniste!
Oricum, prea mare risipa pentru medaliile strânse în Olimpiada de-acum de la Rio. Alea care sunt, pot intra cu brio într-un buzunar al lui jupân Petrache, Preşedintele Comitetului Olimpic Român. Dar mai bine să le ţină de gât că s-a rupt buzunarul de la costum şi dă urât, dacă le pierde şi pe-alea pe drum.
Dar din dar se face raiul! Bine că sunt şi nu deraiază tramvaiul cum ar vrea unii!…
Mi-a plăcut sloganul cu care au revenit în ţară oficialii, sporovăind ca lăstunii.

 „E BINE CĂ AM REUŞIT SĂ AVEM TOATĂ PALETA DE MEDALII!” Iar bronzul a fost productiv a produs peste obiectiv. Nu ne-am întors cu mâna goală din arenă. Avem trei medalii, ce dacă una din ăle trei e cecenă.
Am rămas pe podium. Suntem argintul între Indonezia şi Bahrain

Eu dacă aş fi fost oficial nu m-aş mai fi întors în ţară, cum o făceau pe vremea lui Ceaşcă sportivii pe val. Da cine să-i primească?…

Unii nostalgici ne aduc în memorie clasamentele din tristele olimpiade totalitariste. Tocmai azi de 23 august.

Da, dar olimpiada de la Moscova a fost boicotată de americani şi ierarhia e contestată!

Pe bune? Bine da, Olimpiada aia de la Los Angeles evident că nu se pune, că n-a fost rusul prezent!...

Uite la Seul a fost şi rusul şi americanul, deci locul opt era onorant!
E important de ştiut că 88 e înaintea lui 89. Acolo rusul şi americanul sau înţeles e de presupus, să-i dea lovitura de stat Ceauşescului şi i-au pus la gât, împotriva firescului, câteva medalii în plus şi flori (political success!), ca să creadă el că e cel mai iubit dintre dictatori.

Serile Denisei. Convorbiri cu Ion Toma Ionescu. Partea IV-a

Serile Denisei. Convorbiri cu Ion Toma Ionescu. Partea III-a

Serile Denisei. Convorbiri cu Ion Toma Ionescu. Partea II-a

Serile Denisei. Convorbiri cu Ion Toma Ionescu. Partea I-a