luni, 12 martie 2018

Să ne scuturăm de coşmar



Ţiriac spunea mai demult când ascensiunea Simonei Halep era la început, că valoarea îţi este conferită şi tu eşti conştient că o ai, atunci când intr-o zi mai proastă, câştigi meciurile cu adversari egali ţie sau mai puternici, dintr-o anumită inerţie.  Cum ar veni,  umbra rachetei tale ar funcţiona singură, dincolo de racordul ei tensionat s-ar deschide ca gura unui monstru adevărat, ca o gaura neagră stând să înghită  ghemul acela portocaliu şi scuipându-l apoi nevăzut în terenul adversarului paralizat. Oricum s-ar numi bietul de el, n-ar mai ştii cum să înţeleagă unde s-a întrerupt logica balistică a mingii!
Dar problemele adevărate ale Simonei sunt atunci când întâlneşte un adversar mult mai slab cotat şi care de la primele schimburi devine imprevizibil. Nestăpânind regulile de bună cuviinţă, cu obrăznicie, crezând că se află în spatele blocului, purcede la bătut cu temeinicie covoarele. Se stârneşte praful şi nu se mai vede nicicum soarele… Pare că ar fi venit OLAFUL.
Aşa s-a întâmplat cu Ostapenko la Roland Garros şi era să se întâmple azi-noapte la Indian Wells cu Caroline Dolehide
Fie vorba între noi, fata aia Caroline cu braţul ei fără milă, semăna cu madam Dăncilă scuturând imunoglobine…
Bine că nu ne-am făcut de ruşine! 1-6/ 7-6/ 6-2/

duminică, 4 martie 2018

Poezie de mijloc



          Îmi place să am întotdeauna un unghi de vedere diferit în abordare. Mie întâlnirea de la Sheida de ziua poeţilor mi s-a părut că a avut în ea o poezie aparte. Fără străluciri şi festivism opulent, fără ca geniul să  bântuie decisiv în neorânduiala momentului cu versurile lui rebele şi înţesate de orgolii.
A fost dacă m-aş putea gândi la un concept aşezat, o poezie de mijloc. De mijlocul zilei, cu plăcerea de a te afla la masa de joc în mijlocul unor poeţi oneşti, de o înălţime rezonabilă a spiritului, legaţi de un exerciţiu comun care să le dea măsura că se află, nici mai la stânga şi nici mai la dreapta decât în centrul imaginii.
Decartând buchea paginii şi împărtăşind între noi vin şi anaforă, am mai înălţat un steag pe zidul cetăţii.
Vin şi anaforă, accept în numele adevărului că a fost doar o metaforă. La praznicul de cuvinte s-a servit în tăcere din plin, plăcinte şi bere…
Mulţumirile, cui se cuvin!!!





joi, 1 martie 2018

1 Martie




O combinaţie dualǎ alb-sângeriu…
Martie și-a ales  
culoarea pereche,
potrivind candoarea
lângǎ pǎcatul viu.

Când am desprins din priviri
sarafanul alb
de bluza ta roşie,
degetele mi s-au aprins
trandafiri.

Am vrut prind dedesubt
legat cu şnur mărţişorul,
în doi timpi,
dar vǎlul s-a rupt
și am dat de ghimpi



 

marți, 27 februarie 2018

Ţuţărul Tudorel

Bezna minţii. Romania TV. "Tudorel Toader a fost strălucitor în argumentaţii la CSM şi plin de umor!"
Tudorele îţi spun eu, romanii, nu ăia de la Romania tv, vor să-ţi dai demisia din funcţia de ţuţ ! Fă-te struţ!..(Ţuţăr, dex- persoană uşor manevrabilă, profitor)
Îmi placeVezi mai multe reacţii
Comentează

luni, 26 februarie 2018

Decapări legitime



     
         Sǎ aduci delaţiunea şi decaparea lui Keovessi, la rang de raport, ca monedă de schimb pentru liberalizarea corupţiei, să-i întorci pe marii fugari din aeroport, să le explici că ministerul hoţilor din teritorii exotice şi-a făcut buletin de Bucureşti. Nu mai ai nevoie de paşaport din motive naţionalist patriotice pesediste!...
Mi se pare o josnicie mult mai mare decât nota informativă pe care securistul fostului regim, o primea de la informatorul ce-și turnase nevasta, după ce aceasta, obosită de la servici, îi destăinuise în pat că aflase de la bunicii dumisale transfugi că dragostea ar fi mai frumoasă în paradisuri fiscale și ar fi bine dacǎ și ei ar încerca…
Laș, a doua zi bărbatul încondeia în faţa ofiţerului, cu lux de amănunte, cum  o sărutase el pe gură luându-i tot oxigenul, îi descheiase sutienul, sǎ o tragă mai bine de limbă și sǎ-i dibuie sinapsele dușmănoase ale gândului. Mulţumit de situaţie și mândru de el pentru că-i rămăsese timp să-și corecteze semnele de punctuaţie, a trecut pe la casierie să-și încaseze recompensa.
În drum spre casă, cumpăra o sticlă pântecoasă cu lichior, să-l bea cu nevasta și s-o mai descoasă puţin la vorbitor…
Tudorel Toader judecătorul-ministru cu cine o bea lichiorul?... Sinistru!