sâmbătă, 15 iunie 2019

Să ne întoarcem la politichie suav anapoda



Ce fac acum sforarii PSD-ALDE, e ca şi cum ar înşira zilele guvernării ca pe nişte mărgele de porumb. Să treci sfoara de cânepă prin urechile acului şi să vrei să străpungi boabele de porumb mici şi sticloase, e de plâns…
Să-i lăsăm să-şi ascută sfredelul, să-şi prindă boabele în menghină, să-şi împletească tot mai strâns firul de cânepă !
Biata Viorica Vasilica, tot mai crede că va ieşi în beneficiul ei, un mărgean din bobiţe de aur şi diamante, calibrat pentru grumazul personal de premier.
Necazul e că tot privind în oglindă, îi apare pe fundal un ştreang spânzurat de grindă…

vineri, 14 iunie 2019

A sunat goarna…



lume luminată
tunată şi adunată
din toate părţile


au venit la târg
să vadă cum
dau în pârg cărţile


aşezate în drum
ca prunele uscate
pe gratii de fum


nebunele nenumăratele
cine le pritoceşte
pe toatele


şi scriitorii vai
ce de mai scriitori
la cinci lei


la un pol de parale
spun trancanale
spânzuraţi/ spânzuratele


de microfoane
şi se răstoarnă-n eter
pe goarnă


cu picioarele
umflate
ca baloanele


colorate
înălţate
LA CER…



(din volumul, ceară şi miere )

Tacerea mieilor (De doi bani speranta)


Dacă statul de drept e atât de greu de apărat, şi atât de uşor de abuzat şi supus greşelilor, toate lucrurile până la urmă ajung să se rezolve la Curtea Constituţională, cu judecători inamovibili, teribili de independenţi, majoritar disciplinaţi, care nu-i aşa, iau decizii care nu se discută şi se execută politic fără recurs… De ce nu renunţăm, nu dintr-o dată pe parcurs, la preşedinte, la statul de drept, la parlament, la guvern, la servicii şi să facem În puţine cuvinte, mai multe Curţi Constituţionale ?...
S-ar aşterne peste ţară Tăcerea mieilor. Am avea numai beneficii! Nu ar mai fi atâtea sacrificii de Crăciun şi de Paşti. Atâtea scandaluri... Îşi pune Codruţa Kovesi roba cu voaluri, ca procuror european?... Iohannis va fi arbitru judecător în Comisia VAR?
Şi răspunde dinspre Rahova vocea de fier a lui Lecter Dragnea, printre dinţi:

            Da, dar e numai unul Valer Dorneanu! De unde mai luăm preşedinţi?...

joi, 13 iunie 2019

Licitaţie cu Guşteri




Nu mergi pe unde te duce drumul, fă-ți drumul tău, lasă o urmă!”... Măcar cât parfumul iubitei din urmă…
        Drumul ispitei, până să ajungă cartea la cititor, depinde rar de autor. Ea nu poate sta în mod dramatic în siajul unui lup singuratic. De aceea contează tirajul. Am avut un vis, se făcea că ajunsesem într-un Paradis viitor și alerga după mine marele editor, să-mi smulgă Gușterele din mână.
– Lasă-l la mine o săptămână, maxim două, să facă ouă, să-l prăsesc! Decât să prindă muşte pe coclaur, grijesc guşterii cu sânge de taur şi-i înmulţesc!... Până se prinde ANAF-ul mă îmbogăţesc!
        Da, visul, nu e ca viața! îşi zice oful o vorbă din popor şi în aceeaşi ciorbă filozoful Nietzsche. N-am apucat să-i văd editorului, fața!...
Ce avem noi aici şi acum? Nici trotil cu ouă de furnici, dar nici parfum de vampă la cotitură!...  E doar o cultură nouă de Guşteri voinici, pregătiţi să iasă la rampă, caută editură.