Nu știu a cui a fost idea Târgurilor de carte. Dacǎ adunate între
coperţile lor din piele de bivol, cărţile rămân mute în biblioteci, la târg,
ţipă şi dau din coate să-ţi intre în ochi. Interesant de studiat cum se
comportă scriitorii, adunaţi de-a valma în spatele şi în faţa tarabelor printre
cărţile lor.
N-am fost la târgul de carte Gaudeamus anul acesta. Între viaţă şi moarte,
Covidul -19, tot răul spre bine, ne-a lăsat halta de a rămâne acasă, să ne
putem scrie viitoarele cărţi. Dar una peste alta, Gaudeamusul mi se pare un
Babilon frumos.
*
Multe sunt asemănările care se pot
face între o galaxie din universul material şi celălalt univers al spiritului şi
cunoaşterii. Infinite amândouă. O atracţie şi o similitudine greu de
explicat pentru un neînsemnat privitor contemplativ ca mine, ce nu-şi propune
sǎ facă, nu are nici instrumentele, o disertaţie ştiinţifică, şi nici să
încerce să dezlege legile ce guvernează cele două sisteme.
În
fiecare an în noiembrie eram obişnuiţi să intrăm într-un vehicul şi să
călătorim între cele două lumi, cǎci Pavilionul central de pe malul lacului
Herăstrău, seamănă destul de mult cu o farfurie zburătoare. Anul acesta
nenorocita pandemie a oprit toate
lansările în spaţiu, dar nu a putut opri lansările în timp, nu ne poate opri
nimeni să rememorăm trăirile anterioare.
Editurile
mai mari, mai mici, sunt precum stelele gigantice sau pitice (Humanitas,
Polirom, Paralela 45, RAO, Litera, Trei, Herg Benet). Mai nou, par stele fixe,
dar fiecare are traiectoria ei! ).
Sunt
şi stele fugare şi comete ce apar şi dispar.
Fiecare
stea are sistemul ei planetar. Planetele sunt cărţile care strălucesc, cu o intensitate
variabilă, după lumina care o primesc, prin intermediul scriitorului, de la
creatorul ceresc.
Toate
drumurile în noiembrie duceau la Gaudeamus. Un bazar care ne ameţea cu ofertele.
Nu ştiai la care stand sǎ te opreşti. Centrul lumii, pentru câteva zile se mută
la Bucureşti.
Mare
atenţie la semaforizare! Poţi fi atins de roiurile de stele căzătoare sau de
meteoriţi. Şi grijă mare ce înghiţi, în jur e mult praf stelar!
*
Şi o
poezie dedicată lui Ştefan Mitroi din volumul Fotografii mişcate apărut în 2020
la editura e Creator
lume luminată
tunată şi adunată
din toate părţile
au venit la târg
să vadă cum
dau în pârg cărţile
aşezate în drum
ca prunele uscate
pe gratii de fum
nebunele nenumăratele
cine le pritoceşte
pe toatele
şi scriitorii vai
ce de mai scriitori
la cinci lei
la un pol de parale
spun trancanale
spânzuraţi/
spânzuratele
de microfoane
şi se înalţă la cer
răsturnaţi/ răsturnatele
cu picioarele
umflatele
ca baloanele colorate…
(A sunat goarna…)
