Vă spun un secret. Programul de slăbit mi-a intrat în sânge şi au început să se vadă încet-încet şi rezultatele. Azi dimineaţă pe la 9 şi zece trecute fix, mă trezesc uşor prolix. sunt în întârziere, la ora asta ar fi trebuit să servesc mic dejunul. Intru în bucătărie. Ce spune azi la reţetă? Patru ciupercuţe umplute, un ou prăjit fără ulei, trântit în castron peste câţiva „tăieţei” de bacon, tăiaţi mărunt şi puşi la foc mic în tigăiţa mea specială cât un ibric. Lângă o cafea îndoită cu puţină apă în loc de zahăr, îmi asigură tot confortul şi resortul de a trăi optimist ca un mare mahăr jumătate în groapă. Asta e tot!
Scot ciupercuţele şi le pun pe masă, tai baconul, îl pun în tigăiţă, scot oul din frigider, îi sparg coaja, e un ou tare, mă chinui dar până la urmă reuşesc. Nevastă-mea, discretă, se uită la televizor, tace şi mă lasă în pace cât să mă desfăşor, dar mai trage cu ochiul să nu fac vreo năsărâmbă. Şi cum e natura strâmbă câteodată, taman în clipa aia a intrat soarele în nor. Pun coaja oului În castron şi cu interiorul din ou, n-am mai nimerit tigaia, nimeresc chiuveta şi îl pun direct pe rozeta de scurgere. În acel moment mi-aş fi dorit o disjungere de la eveniment. Bine că măcar nu s-a spart gălbenuşul, e ca nou(!) şi nici nu l-am întins pe covor!... Nu pricep de ce râde nevasta!
După treaba asta mi-am turnat cafea în ceaşcă şi-am băgat-o în frigider, să se răcească…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu