Să dăm Cezarului

 

(Nu, excusiv pentru microbişti...)

Surprinzător, cel mai frumos gest de azi, vine din lumea fotbalului. Ciprian Tătăruşanu, portarul naţionalei şi-a anunţat retragerea. Singur, neîmpins de la spate de nimeni a considerat că a venit timpul să lase locul unor portari mai tineri.
Tot atât de bine ar fi, ca şi experimentul, seducător la început, al tânărului antrenor, Mirel Rădoi, să fie oprit. Purtat de vântul prielnic declanşat de succesul naţionalei de tineret la Campionatul european, împins de la spate, sărind peste etape, fără prea multe şcoli, cu experienţă puţină, mai mult autodidact, dar e de precizat, cu lecturi bune - a coborât brusc din înălţimea viselor, în apele învolburate, realizând târziu că nava amiral a României e totuşi o corabie cu pânze. M-aş bucura pentru el să treacă peste sfaturile unor băieţi de bine(de teapa lui Stochiţă), peste orgoliile sale şi să realizeze singur că responsabilitatea e prea mare pentru umerii săi firavi deocamdată, ca să-şi poată aroga în continuare comanda ridicării pânzelor zdrenţuite ale navei amiral, pentru o nouă expediţie. M-aş bucura spuneam pentru binele lui să-şi dea demisia.
Locul acesta trebuie ocupat de cineva care a mai trecut prin furtuni, care ştie să-şi omoare fricile sale şi ale echipajului, să aibă ce oferi din experienţa lui, să ardă pe altarul unei pasiuni şi să ştie să construiască, şi să-ş doteze, nu doar echipa, ci o nouă corabie amiral.
Nu putem rămâne cu bricul Mircea al generaţiei de aur!
Să fi orb să nu vezi că omul acela, comandantul, în mod fericit pentru noi, există!
Gică Hagi cel care a făcut ce a făcut în cariera lui, şi cel care a construit din nimic, Academia Viitorul. El e singurul care poate construi şi viitorul naţionalei.
Decidenţi de carton, lăsaţi-l să-şi facă meseria, altfel veţi arde în flăcările lui!