ÎN LUMEA POVEŞTILOR

 

 

De-ai ştii tu, Albă ca Zăpada,

Scufiţă Roşie din stea,

de câte ori trecut-am strada

şi n-am bătut la uşa ta…

 

Şi uite anii cum s-au scurs

şi am ajuns în viitor.

E prea târziu să fac recurs!…

Dar recunosc, mi-e tare dor

de-o sorbitură de lichior,

ca doi puştani,

în clar de lună

sub castani…

 

Şi dacă tot e ziua ta,

cu voie de la voie bună,

doar un sărut întârziat

dintr-o poveste

care n-are rost

s-o mai feresc

dacă n-a fost

şi n-a-ncetat să este…

Ca-n Nirvana.

Numai de bine dragă Adriana!

La mulţ ani!

 

Si un portret din vremurile când eram poet…

Moş Crăciun cu dalbe plete

 

Moş Crăciun cu dalbe plete,

căutând în buzunar

constată că prin bugete,

s-a creat un vid bancar.

 

Neavând alte soluţii,

că era de zor Crăciunul,

apelă la instituţii

conversând, unu la unul

 

– Alo Câciu, eu sunt Moşu,

Ia-mi nevoia de pe spate!...

– Gata, a-nţărcat cocoşu,

ştiu ce vrei, dar nu se poate!...

 

Portofelu-i gol-goluţ.

Prospături din teritoriu,

mi-au(miau)luat ultimul leuţ.

Lasă totuşi un memoriu!

 

Încercă la General!...

Ton de ocupat etern;

tot sistemul doctoral

îl vrea Ciucă la guvern.

 

Şi probabil că plecase

să-i ghicească o ţicancă

dacă, ce şi cât riscase...

Nu-i nimic încerc la bancă!

 

– Mugure, dă-mi o procură,

tu ca bun guvernator!

– Banii strânşi de pe centură

i-am depus într-un offshore.

 

Visteria este goală!...

Si de ce să le dăm daruri(?),

dacă tot nu merg la şcoală,

nu-s copii, sunt avataruri...

 

Nu mai văd nici o ieşire.

Toată ţara n-are lei.

Când aud un glas subţire:

– Du-te taică la femei! (FMI)

Gogu

 

Gogu, fratele mai mare, cel mai simpatic personaj din romanul Tobârlanii, are de tras ani la rând într-un proces pentru faptele sale întâmplate cu ocazia unei nopţi de chef, într-o casă de saşi dintr-un sat aflat în apropiere de Sibiu. Numai că, nu pentru ce moral ar fi fost de condamnat, şi anume că s-a culcat într-un final cu nevasta sasului, după ce îi îmbătase pe toţi de la masă, asta n-a contat(!), ci doar reclamaţia că a cântat cântece legionare. Singurul care i-a venit oarecum în apărare a fost sasul Hans. În declaraţia lui de martor, a consemnat că în noaptea cu pricina, „Tovarășul Gogu a cântat fără pereche muzică de dans și joc. Învârtita și Hațegana, încă mai răsună în ureche, iar Ana n-a stat de loc.

Gura fragă,

bujori în obraji,

mi-era aşa de dragă

când dansa,

în spatele clondirului,

cum se învârtea

în braţele musafirului

ca un fus

ce vrea

să dea

de urma firului

în caierul de lână…

Aş fi privit la ei

o săptămână,

da s-a-nvârtit şi masa,

păcătoasa

şi am căzut sub ea…

Prezentare de carte Ion Toma Ionescu - „albaștrii.dosarul” - Ed. Detecti...

Mulţumesc celor de la Observator TV, lui Adrian Suciu, Firiţă Carp, Marian Nencescu, Florin Dochia, George Mihalcea(Dumnezeu să-l ierte!) şi tuturor celor care m-au însoţit în călătoria mea. Din păcate n-am avut legitimaţie de intrare într-un circuit important, n-am avut voie şi nici prieteni să mă susţină, să paticip la un raliu palpitant şi mi-am plimbat glasul în surdină şi chipul, de nevoie toată viaţa, traversând în pustiu nisipul şi ceaţa, pe o cărare de urme spulberate de vânt...

LA MULŢI ANI IONI!

Să rămâi fântâna de unde bem apă în dimineaţa fiecărei zile!