miercuri, 27 septembrie 2017

Toamna nu se numără frunzele





Poeţii cetăţii sunt ca frunzele.
Ţin afişul în teatrul de operaţiuni cam de două ori pe an. Când dau mugurii şi predispuşi la viziuni îşi fac optimişti studiile de fezabilitate, expunând pe simeze în libertate toate nuanţele de verde crud în concret…
Sau toamna, când privind lung la buget îşi fac bilanţul provizoriu şi simt cum drumul pavat cu glorii s-a irosit efemer, căci a dat ger pe floare şi asfaltul iluzoriu s-a topit în înaltul cer…
Ştii cetitorule, toamna nu se numără frunzele!
Se rostesc în piaţa publică poezii până răsar zorile. Asta ar putea deveni o dramă dacă nu s-ar găsi în republica Buftea must şi pastramă.
N-am nici o grijă, se îngrijeşte ca întotdeauna înainte-mergătorul

Un comentariu:

  1. Ne place toamna mustul și pastrama
    Ion Toma Ionescu cel plin de mister,
    Când vântul își schimbă arăși gama
    Și ne invită la coanc ca un boier !

    RăspundețiȘtergere

Ma intereseaza comentariile ,fie si rautacioase