Parc-ar fi o şoaptă dintr-o rugăciune
L-a-mbrăcat în raze steaua de pe ram
Şi-i stârni în ochi-i jarul din tăciune
Omul de zăpadă s-a postat în ger
Să primească renii încă de cu seară
Îngerii pe schiuri colindau în cer
Şi-i urcau în suflet lumânări de ceară
Omul de zăpadă a rămas de strajă
Renii în odihnă să-şi mai vină-n fire
Moşu-mparte daruri însoţit de vrajă
Fluturi albi danseaza beţi de fericire
Omul de zăpadă mulţumit fireşte
Prezentă onorul Mosului plecând
N-a simţit căldura cum îl năruieşte
Şi de bucurie a căzut râzând
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu