Eu am văzut pe cer
dale de beton
apropiate
sau mai depărtate
de soare...
Ferestre
desenate
de un copil mare
ca un șotron
al îngerilor,
prin care ochiul
profan sare
într-un picior
după piatra
aruncată în mare
și piatra se scufundă,
dispare
și lasă în undă
cercuri pătrate
de umbră
Azi e vineri,
ieri a fost joi,
nu putem să privim
doar înapoi
nici miercuri,
nici marți,
nici luni,
oricât de buni
ziditori de cuvinte
am fi fost.
nu mai suntem tineri
așa cum am vrea,
n-are rost
să putem
privi în orb
doar înainte
pe Maria
de la capătul
tunelului
pentru un sărut fierbinte
cercuri în cercuri,
precum anii
clipele
nu se resorb
e știut se
adună
nu poți risipi
de două ori
bucuria
să ștergi răsăritul
cu raze de lună
nu te poți risipi
într-o altă zi
într-o altă viață
într-o altă poză
în proză sau
în poezie
și să crezi
că poți construi
de două ori
castelul tău de hârtie
Niciodată
toamna parcă nu a fost atât de bogată pentru mine. S-au aliniat planetele și o
serie de reviste importante, amintesc Acolada, Vatra, Oltart, Cafeneaua
literară, Vâlcea literară, Expres cultural, mi-au publicat câteva proze scurte
și fragmente din romanul apărut la Editura Hoffman, Ferma Gușterilor. Pe
deasupra tocmai ce am câștigat premiul 2 la Concursul Național de Proză Marin
Preda și m-am bucurat că prozele premiate au apărut într-o carte. Mulțumim
pentru ideea și realizarea ei, domnului Ștefan Mitroi, directorul festivalului,
lui Andy Barcan, directorul editurii Hoffman și tuturor organizatorilor care au
încercat să-l aducă printre noi pe Marin Preda, măcar și cu vocea lui
înregistrată la Radio!
Rămăsese
pe “banca
rezervelor” cumva poezia. Ea s-a antrenat în ultima vreme pentru o antologie de
autor, ARGINTARIUM 2, dar se pare că s-au ivit pe parcurs ceva probleme cu
selecția. E greu și ca antrenor de fotbal să faci alegerea potrivită într-o
reprezentativă, care să îmbine tinerețea cu experiența și să păstreze omogenitatea
și eventual să crească în valoare echipa. Uitați-vă la Lucescu, la cei 80 de
ani ai săi și la câtă carte știe, câte probleme are!...
Da în poezie! Drept e, la ani, personal, am mai puțin decât el, cu trei. Dar într-o
antologie e obligatoriu de selectat o paletă largă de jucători, de la juniorat
până la Old Boys și mărturisesc m-am cam încurcat...
Mulțumesc
revistei Argeș și mai ales lui Jean Dumitrașcu și Simona Fusaru că mi-au
amintit că am de lucru!...
