Felicitări meritate

Dacă scriu acum despre Simona Halep s-ar putea să consider după desfăşurarea semifinalelor că m-am grăbit. Mai ales că am simţit-o pe Simona nestăpânindu-şi emoţiile şi punându-i-se cu mare uşurinţă la nervi pata pe ochi. Am fost surprins să văd unele reacţii imprevizibile, schimburi de priviri în duşmănie, între ea şi Irina. Mi-aş fi dorit doar să le surprind, satisfacţiile la reuşite, zâmbetul fie şi maliţios, ca între doi parteneri într-o competiţie, coechipieri în formaţia României, nu scrâşnetul dinţilor.

Forma sportivă la care a ajuns acum Simona, nu e la nivelul cel mai de sus, dar i-ar da posibilitatea să îmblânzească mustangul Cibulkova în finală, doar să nu se lase enervată de Stosur.

Şi să reţinem pentru istoria noastră sportivă, PERFORMANŢA cea mai consistentă în tenis. Pentru românce, pe ansamblu, s-au aliniat la Madrid astrele. Patru sfert-finaliste într-un turneu Premier.

Felicitări fetelor şi mai multă voioşie! Ce aţi realizat voi e un lucru rar!