suliţi de foc
lustruind rugina
spinării de bronz
a bătrânului
cavaler
răni oblojite
peste zi
în tufişuri
cu rugi
de măceşi
se lasă seara
sub ape
păstrăvi
albesc
nisipul
durerea vie
se scurge
prelung
ca lumina
unui opaiţ
şezusem
cu capul
rezemat
de
cornul
lunii
în raze
ielele
dansează
despicându-mi
chipul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu