DOI ÎNTR-UNUL

 

Știu e greu! După ce treci în viață de o etate, te pregătești să dialoghezi față către față, unu la unul cu Bunul Dumnezeu. Uiți de toate și admiți că e nevoie de o anume pregătire.

Ca autor de cuvinte notabile am amânat conversația luându-mi ceva măsuri firești, prealabile,  în astă lume nu în rai!  Înainte să cobor în stația de tramvai la sosire...

Conversând la o canastă cu a mea nevastă, neconsumatoare de poezie precizez, mi-a răspuns cuviincios. “E o prostie să te legi la cap dacă nu te doare, ca boala de om sănătos! Puneți mască! Nu e frumos să bolească cineva în urma ta. E primăvară, porțile trupului sunt deschise și virușii, mișeii scăpați din lesă, se plimbă liber ca mieii pe Valea Lupului...”(Ce vers, ce vers a dat din ea nevastă-mea care nu e poetesă!)

A doua zi într-un taximetru m-am dus să stau de vorbă cu Sf. Petru, portarul de la Spitalul Ana Aslan. Îl știam. Am presupus că au în incintă un Snack Bar ceva, să bem un pahar, să consumăm o plăcintă.

—Omule, aici nu e stațiune balneoclimaterică cum crezi matale. Îți place nu-ți place ia-ți adio de la ciorbă de burtă și sarmale. Eventual dimineața îți poți face la biserică o rugăciune că ziua e scurtă și-ți mai lungești viața.

—Mă nene, da am aflat că din sărăcia asta de la voi se poate lua cu Gerovital, tinerețea înapoi! Voiam să vin cu nevasta! Aș fi interesat. Suntem amândoi un destin... Mi-a confirmat!

—Să aveți lingură și furculiță la voi!

—Le am pe amândouă pereche. Lingura e a mea că sunt mai suplu și furculița e a soției că ea mai înțeapă... C-așa-i în cuplu!... Dar vinul, vinul din ce se bea?...

            —Văd că te-a cam lăsat memoria, poete! Grijă mare când pui picăturile de ochi în ureche!... Vinul de când mă știu îl bei din apă

            —Nene, sincer să-mi spui, vreau să știu. Tinerețea e în viu?

 

Notă.

De când am împlinit 75 respectiv 70 de ani am luat o decizie importantă (Cu soția, nu cu vreo amantă!). Să intrăm în revizie an de an o săptămână sau două la, revitalizare.

        Anul trecut am fost la Spitalul de Geriatrie Ana Aslan. Anul ăsta ne-a luat valul all inclusive, la Steaua de Mare în Eforie. Prin urmare o să dau din casă.

La biserica din grădină a spitalului, poți aprinde o lumânare în fiecare dimineață, înainte să mergi la terapie. La Steaua de Mare când mergi la piscină, după terapie, îți iei o votcă cu gheață. Iar la robinet apa vie nu se oprește niciodată.

Ca poet a fost mai vie tinerețea la Eforie, numai să nu te uiți la buget!