marți, 6 septembrie 2011

''Les Bleus'' – pui de Crevedia.


Azi, 6 august, Generalul Piţurcă şi-a pus în gând să bată „cocoşul”.
S-a mai văzut în tradiţia locului, aici la noi, o babă să-şi bată găina ca să-i facă ouă de aur. Problema e, ce tactică să aplici? Cum îl încolţeşti pe pintenat ca să-i jumuli penele alea frumos colorate? Să-l laşi pe gazon în pielea goală, în mijlocul stadionului, ăl nou, în ovaţiile celor 50000 de spectatori, aţâţaţi de mirosul simţit în nări. Staţi liniştiţi că nu e miros de sânge, n-avem noi treabă cu Dracula. Suntem un popor imaginativ. Deja cocoşul, l-am ridicat în rang, e un curcan la tavă rumenit, ca să-i băgăm în seamă şi pe venetici, vai mama lor de americani.
Toată noaptea de dinaintea partidei, a gândit Piţurcă. A gândit şi a dat cu zarul. Ca un făcut, din orice poziţie arunca, şi cu stânga, şi cu dreapta, după ce se rostogolea blestematul ăla de zar, arăta numai 2-1.
Bine că nu ne-a luat Dumnezeu toate minţile, să rămânem la mâna lui Piţi! Bine că avem guvern şi are cine să gândească pentru noi! Abia acum se recunoaşte clarviziunea Elenei Udrea, când cu brandul de ţară.
(O umbră de incertitudine se lasă grea peste firul poveştii, cititorul neînţelegând unde bate mingea autorelui.)
Păi, nu e inaugurarea stadionului? nu organizează alde Oprescu, o sindrofie?...
?!...
Nu trebuie ca echipa adversă să facă onoare ceremoniei, să participe la eveniment?
?!...
Oprescu, burlac fiind, aduce frumuseţile patriei, blondele şi Nuţi, vine cu frunzele.
Parcă începe să se lumineze nocturna.
Fetele, n-au decât să-şi poarte cu eleganţă brandul naţional, că sigur Ribery, Benzema, Govou, băieţi sensibili, se dedulcesc la vegetale.
Doamne-ajută! Dacă diseară în teren “Les Bleus”, “cocoşii”, vor aduce mai mult a “pui de Crevedia”, îmi pun şi eu la butonieră frunza şi promit să votez tot cu Nuţi la viitoarele alegeri.

luni, 5 septembrie 2011

Descălecatul cuvintelor

sub semnul pierzaniei
adulmecând rana
vântul de sud
picură  ceaţă


lutul mă strânge
oasele se despart
ca ramurile unui pom
carnea mea
mistuie focul


în cercuri largi
păsări de pradă
pândesc hulpav.

joi, 1 septembrie 2011

Ceaţă cu aeroport

cercuri de ape în jur
desferecate
schenghenuri

sub retină
flashurile indigo
ale blitzurilor

mătasea cuvintelor
lâncezândă
pe manechine de ghips

aeronave atinse
precum popicele
de izbitura kerosenului

şi paşaportul
în geanta burduşită
cu şuruburi şi cuie

(lipsesc  doar
procedurile de fixare
a metaforei)

mustind de lună
vameşul
cercetează viza

dincolo-n  noapte
ca o  nălucă
tulburătoare

ea aşteptând
cu prepelicarul
în lesă

miercuri, 31 august 2011

Toaca la Văratec


Precum glasul lui Dumnezeu, toaca rasună direct în auzul inimii. Te copleşeşte cu sunetul şi ritmul simplu, alungând răutăţile gândului de peste zi. Incantaţia scândurii de fag sub lovitura ciocanului bine strunit, este deasupra lucrurilor pământeşti şi cheamă spre adâncimea de nepătruns a iertării şi raiului.
Legenda spune că Noe, la îndemnul lui Dumnezeu, a fost primul cel folosindu-se de toacă, înaintea Potopului, spre a îndrepta fiinţele alese supravieţuirii în pântecele ocrotitor al Corabiei.
Azi corabia bisericii, la înălţimea veacurilor de dinapoi şi în hotarul veacurilor de dinainte, aduce aminte poporului său tainele sfinte ale ortodoxiei, fându-ne să ne eliberăm de ritmul amăgitor al lumii.

Nota: Pt o imagine mult mai clara clic pe link;

marți, 30 august 2011

Agapia superba gradina

Două sunt încântările care rămân în suflet, în afara sentimentului desăvârşit al apropierii de Dumnezeu, după ce laşi în urmă porţile Agapiei. Şi amândouă sunt legate de ceeace ochiul a putut primi ofrandă, din culoarea risipită cu dragoste şi artă _ afară, în grădină, unde sălăşluieşte în toată splendoarea Raiul de pe pământ al florilor, îngrijit cu pasiune şi pricepere de cele 400 de măicuţe, unele deosebit de tinere, dedicate slujirii tainei acestui loc minunat şi sfânt, şi _ înauntru, în şoapta luminii din picturile ce încălzesc pereţii sub penelul dăruit cu har al marelui pictor Nicolae Grigorescu.







Nota: Pentru o imagine mai clara clic pe link:

În metru antic

e sigur că piatra
a fost pe lume
înaintea lui Dumnezeu
altfel cum să explici
apele curgând
între pietre
rotunjind pietrele
şi rostogolind
la vale nisipul

e sigur că
obosit şi singur
Marele Strateg
s-a relaxat
pe plajă
desenând în nisip
cu mâna dreaptă
poate îndrăgostit
femeia
după chipul său
cu linii mult ajustate
rotunjite
de expertiză

în timp ce
cu mâna stângă
ţinea pe cer
soarelui
apusul

luni, 29 august 2011

Manastirea Neamtu

          Ajungem la Mânăstirea Neamţu, către seară. Nu credeam să mai putem trece dincolo de porţile uneia din cele mai vechi şi importante aşezări monahale din Moldova.
          Semne ale vieţuirii în acest aşezământ, au fost descoperite şi datate încă din sec XI – XII, iar în secolul XIV, domnitorul moldovean Petru I Muşat zideşte în locul bisericii de lemn, o biserică de piatră cu hramul “Înălţarea Domnului”, distrusă la cutremurul din 1471. Actuala biserică este zidită de către domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt între anii 1485 – 1497.
Doar ce intrăm pe sub arcada porţii şi un dangăt prelung, liniştit, ne întâmpină din clopotniţa înălţată de Alexandru cel Bun, înluminând odihna veacurilor.



Urme


Nota: Pentru o imagine mai clara clic pe link

duminică, 28 august 2011

Voronet. Albastru binecuvantat

Trei luni si trei saptamâni, atât a fost timpul învrednicit înălţării Bisericii Sfintei Mânăstiri a Voroneţului, din 26 mai până în 14 septembrie ale anului 1488. Ctitorul Mânăstirii, slăvitul voievod Sfântul Ştefan cel Mare, a deschis altar de rugăciune Cuviosului Părinte Daniil Sihastrul, bunul său duhovnic şi sfetnic luminat, primul Stareţ al Mânăstirii. Acesta, împreună cu un grup de călugări cu aleasă viaţă duhovnicească, au lucrat la eternizarea frumuseţii gândirii, jertfei şi credinţei neamului romanesc.
Frescele pereţilor exteriori, dominaţi de albastrul de Voroneţ par a fi smulse vămilor văzduhului, acolo unde a urcat în 1496, sufletul pur al Marelui Sihastru.
În anul 1785, după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic, viaţa monahală este întreruptă preţ de 200 de ani şi se reia abia în 1991, cu o obşte de călugăriţe, sub stăreţia Stavroforei Irina Pântescu
O sfântă candelă s-a reaprins pe lespedea de mormânt a Sfântului Daniil Sihastrul, de unde dimineaţa, după amiază şi la miezul nopţii, călugăriţele iau binecuvântarea pentru slujbe.



Nota; Pentru o imagine mai clara clik pe link
https://picasaweb.google.com/111265753269537402240/Filme#slideshow/5646975161190934338

Cinema Lumina

cuibar de imagini
urma cuvintelor
în zăpada
lustruită
de stele

în spatele ecranului
zumzetul radioactiv
înţesat
de greieri

pauza dintre role
şi fumul înnecăcios
de celuloid
aprins

întaia surpare de mâini
în râpa cu fragi
ademenind
întunericul

tot mai caut
iubito
firavă
îngăduinţa
luminii

Din volumul Bursa ingerilor