M-am retras temporar de pe facebook. Ce voi avea de publicat va fi doar pe blog.
În asemenea întâmplări când se împart premiile literare, Nobelul spre pildă, sau măcar premiul academiei, un păianjen uriaş ţese cu suveica lui aberantă, fir subţire într-un hăţiş bine controlat, în care tensiunile se descarcă, stârnind în sinapsele fiecărui concurent, un roi de licurici clipind neîntrerupt. Nehotărâţi licuricii, dacă se vor decide până la sfârşit să se alăture focurilor de artificii!… Greu de presupus, îşi pot pârli evident aripile!
Lumea literară românească, un puzzle viu, sechestrat în case de pustiul Covidului, împărţită pe centrii de afinităţi s-a frământat până de curând(mai mult sau mai puţin!), aşteptând ascensiunea spre premiul cel mare, a Solenoidului.
N-a fost să fie! Iar eu, modest cum sunt, cu Guşterele meu n-am participat, nefiind membru al Uniunii. Pierderea nu-i a mea, ci a naţiunii! Nu sunt vinovat!...