duminică, 22 decembrie 2024

Publicat în URMUZ

 

        Cea mai mare bucurie a sfârșitului de an ți-o fac prietenii adevărați. Florin Dochia mi-a publicat în numărul 11-12 al revistei Urmuz un grupaj din volumul Crucea de piatră, premiat de Art Creativ ca cel mai bun volum de poezie al editurii, dar premiat personal și de mine(contează nu?), pentru că a ieșit așa cum mi-am dorit. Mulțumesc Florin Dochia! Tuturor, Sărbători fericite!

Revista aici

https://www.calameo.com/read/003821790bb1995cf47e0?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR155o_Y-v6BQmbclKgCcu6Ka1JHqvbdd7fG_X3puWLRTX3Pa-ER4MgbcZk_aem_vcrDmPwcrUyH4S3HmRC_TA






sâmbătă, 21 decembrie 2024

COLINDA CRĂCIUNIȚELOR

 














COLINDA CRĂCIUNIȚELOR


Ascult inima,

scandând lista

scurtă cu numele

Crăciunițelor

ce sălăşluiesc în ea,

ca-ntr-o iurtă

nomadă...

 

Azi a nins.

Pe stradă şi în tinda

casei mele,

din cetini de brazi

s-a pogorât colinda,

ca o fulguire

de stele...

 

Le-aş dărui

de-aş putea

ființelor dragi,

pandantive

la rochii de seară

şiraguri de fragi,

dar nu e vară...

 

Mai bine le ofer

contra gerului

un shot de absint

cu puţină sminteală…

ca un bătrân cavaler,

ce şi-a pus

în barbă beteală.

 

Crăciun fericit tuturor!

joi, 19 decembrie 2024

LA CEASUL BILANȚULUI

 


La CEASUL BILANȚULUI ultimilor ani, într-o perioadă care a avut mai multe nopţi decât zile, şi doamna cu coasa o marionetă grasă, şi-a pus masca, şi casca de motociclist, şi s-a proclamat regina danţului pe planetă, -  cea mai mare realizare dintre toate în plan personal, mi se pare că ar fi fost faptul că, chiar dacă am ajuns la spital n-am ajuns în rai, şi în plus am dat la spate, fix pe cântar, ditamai un deca jumătate de kile dintr-un chintal şi ceva, cât pusesem la adăpost.

Şi să nu uit, am mai pus pe hărţi în răstimp, nişte cărţi.

După Al cincilea anotimp (2019) la editura Detectiv literar - poezie, premiată la Festivalul eCreator de la Baia Mare, au urmat Fotografiile mișcate(2020), o carte în dotare cu poezie, tablete, amintiri și fotografii amestecate cu și despre prieteni și cărțile lor.

A urmat în 2021 o antologie, Crucea de piatră, la Art Creativ, premiată de editură pentru Cel mai frumos volum de versuri. Iar ca proză, - am re-înscris în raliu într-o nouă ediţie, reluată / reinventată,- Guşterele, romanul meu cel mai viu dintre toate romanele. Dac-aş sta să explic, am avut motiv să-l rescriu, pentru că-i crescuseră organele; ficatul, inima, coada şi creierul mic şi în plus, propria lui ambiţie, ce să zic! L-am dus  la HOFFMAN  şi şi-a dat doctoratul pe bune. Şi cum trecuseră anii, l-am rebotezat Tobârlanii. Cartea încă se mai găseşte în librăriile online, v-o recomand având slăbiciune pentru o asemenea sălbăticiune...

Despre 2022, vreau să clarific, nu am fost la fel de prolific. Am lucrat la o singură CASĂ de parcă aş fi zidit un castel. O începusem ceva mai demult. Un capitol din Casa Roşie, Reportofonul, chiar a fost premiat la Concursul Naţional de Proză Ioan Slavici, secţiunea roman, al revistei Tribuna(2021). Casa Roşie a apărut tot la Editura Hoffman şi a rămas de roşu, pentru că principalul personaj, Titi, un personaj fabulos, ar mai merita cu siguranţă un etaj!...  Rămâne o promisiune şi va trebui să intru în acţiune din nou cu curaj în arhivele militare.

În 2023, anul vinului pentru unii, am avut parte la vârsta înțelepciunii(75) de un fiu. Fiul măslinului a venit cu un nou premiu la Art Creativ.

2024, un an greu plin de încercări, neprevăzut și votări inutile, sper să mă ajute Domnul Andy Barcan să putem inaugura Ferma gușterilor în acest an. Ar mai fi câteva zile...

Proiecte pentru viitor? În vremi nesigure când pericolul pare comic și ești amenințat din toate părțile de pace, nu-ți face planuri fără rost! Lași cărțile!... Ori îți construiești un adăpost antiatomic în pădure, ori găsești o fată dotată cu nuri, și-o pui să-i fure hărţile lui Putin! Că ăla cu energia, hrana și apa își sapă singur groapa...

Să fim sănătoşi, să râdem şi să facem glume! Vin ele şi cărţile bune din senin. Dumnezeu nu tace, cum se spune!

marți, 3 decembrie 2024

Să nu ne jucăm cu focul

 


Să nu ne jucăm cu focul, oameni buni! Să alegem să ne continuăm drumul sigur pe care am pornit! Să lăsăm glumele de pe tiktok cu întâlnirile de taină cu extratereștri, cu maica rusia care abia așteaptă să ne lipească la loc cordonul ombilical prin care să treacă de la noi apa hrana și energia iar dinspre ruși să ni-l trimită la schimb pe mesia, să ne re-învețe drumul epocal înapoi la strămoși către mândria de neam și sărăcia multirateral dezvoltată...

Nu spun că acum e bine pentru toți m-aș bucura să pot avea un asemenea răspuns, dar am fi cel puțin idioți să nu vedem de unde am pornit și unde am ajuns.

Ce ne-a arătat țara de 1 decembrie? Și-a urcat ea teritoriul cu munţi şi câmpii, cu păduri şi ape într-o fregată a îngerilor şi se pregăteşte să plece fără noi, dincolo de dincolo?... Îmi puneam tot eu altădată întrebarea.

România nu e o ţară, e o fiinţă care călătoreşte pe drumul ei și nu e singură. E adevărat ura şi discordia poate s-o alunge în cer şi noi vom rămâne doar umbre şi umezeală, o gaură neagră ce va înflori în sufletele noastre ca mucegaiul.

Scuturaţi-vă oameni buni, nu lânceziţi în balta tulburată de extremism!

Ascultaţi clopotele mute din inima voastră, nu pe cele ale cioclilor care defilează pe străzi şi se înghesuie la televizor cu măşti pe feţe! Nu ei trebuie să decidă bunăoară, că suntem o populaţie nu un popor şi că sfintele noastre culori în tricolor ar trebui distanţate să ia forma zăbrelelor și intereselor lor...

Deşteaptaţi-vă români, ancoraţi în conştiinţă şi în inimile voastre ţara, cum aţi mai făcut-o în vremi de cumpănă!

ESTE SINGURUL MOD DE A FI O FIINŢĂ CU EA!
LA MULTI ANI! 

joi, 21 noiembrie 2024

Marele premiu

 


Nu am apetenţă la premii. Rar se întâmplă să aflu în timp util, despre un concurs literar la care ceva din interior să mă îndemne să trimit şi eu una dintre cărţile mele. Nu-s nici orgolios, nici mercantil! Probabil sentimentul neîncrederii în relativa acurateţe a cântarului, care ţine de o geografie gravitaţională, indusă de alinierea planetelor!... Iar, provincialul care sunt şi am rămas, chiar dacă m-am mutat în capitală, n-am simţit niciodată că aş putea fi plasat în centrul universului şi nu m-a interesat nici mercurialul...

Probabil mi se pare că nu autorul ar trebui să vină în întâmpinarea celor care jurizează, autopropunându-se şi trâmbiţându-și cărţile. Unii susțin că cele care trebuie, vin toate gata jurizate, și, juraţii ca să nu se plictisească nu mai e nevoie să le citească. Notorietatea bate ţintarul, e ca un vertij! Nu vreau să fiu eu duplicitarul care-și face griji...

Am avut în timp dezamăgirile mele, cum să mint! Chiar am considerat că sunt urmărit în general de ghinion. Spre exemplu, mai spre începuturi, am avut și eu astfel de fluturi de bonton. Am trimis un Glonţ de argint, prima mea carte de poezie aşezată(Doamne cum sună!), poezie aşezată într-un glonţ...(Sună tare!), la concursul Nora Iuga şi emoţionat m-am regăsit între finalişti după o primă evaluare. Dar finalul acelei liste nu s-a mai jurizat niciodată.

Sau o altă întâmplare am trimis Guşterele, încântat de cum îmi ieşise romanul la Concursul Augustin Frăţilă. Mă gândeam că am o şansă, zece mii de euro sunt bani grei! De vise rele!... Bine că nu au fost visele mele!... Probabil că atunci m-am lecuit!

În timp, am luat și eu niște premii pe prietenie, la eCreator în ani deferiți. Şi pentru proză, şi pentru poezie, şi pentru eseu. Recunosc m-am bucurat, că nu sunt fariseu și nici cel mai cel dintre tâmpiți!... Cât sunt eu de ursuz, nu le-am tratat cu refuz! Dar cărţile la concurs, consecvent cu mine, nu le-am înscris eu la negru pe sub masă. Din punctul ăsta de vedere m-am întors acasă integru.

În fotografiile scoase azi de facebook din ceață, după premiul oferit de eCreator pentru eseu, am lansat la Piteşti Tabletele în alb şi negru, primind şi aici un premiu major.

O sesiune de poze, eu pe post de statuie între două roze, Magda şi Denisa, două poete dragi mie!

Am uitat de psihoze, am uitat de artroze, a fost ca şi cum aş fi luat Marele premiu la poezie vie.