UnEscuPress.ro. Șoc ȋn lumea artiștilor

Charles Holahan, profesor de psihologie la Universitatea Texas din Austin.

E de reținut acest nume și nu m-aș mira sã-i fie ridicatã o statuie ȋn Piața Cãțelu, lȃngã Fabrica de oxigen și sã i se ȋnchine poeme nesfȃrșite de cãtre poeții blestemați. Studiul sãu științific realizat pe indivizi cu vȃrsta cuprinsã ȋntre 55 și 65 de ani a revoluționat toate teoriile care ȋnvederau cã alcolul se ȋnsoțește la om cu decesul prematur. 

Umpleți paharele și sã bem pentru cinstirea și Gloria lui Charles Holahan! S-a mai dãrȃmat un mit. Studiu realizat pe o duratã de 20 de ani a stabilit, fãrã putințã de tãgadã, cã rata mortalitãții a fost semnificativ mai mare la cei care n-au consumat deloc alcol. Degeaba inșii ponderați au bãut doar apã cu lãmȃi, cãci au mierlit-o și ȋntȃi, și mai mulți.

Descoperirea e manã cereascã pentru oameni culți.

Cifrele seci ale “studiului”. Bilanțul de la sfȃrșit al celor 1824 de “studenți”cobai.

Au rãmas, vai, reci: 41% dintre bãutori și 69% dintre abstinenți.

Hai bãieți mȃine la Boema 33!

Știrea e preluatã de la BusinessInsider de Mediafax

Stejarii

Ȋn romanul meu Gușterele pentru a șterge cumva diferențele dintre douã lumi ȋncercãnd sã apropii cãile de comunicare sã gãsesc compabilitãțile, m-am gȃndit cã dezideratul s-ar putea ȋmplini doar ȋn focul unei ȋntreceri sportive.

“Am ales rugbyul nu pentru cã ar fi fost sportul cel mai frumos, cu toate cã ar putea sã fie, ci pentru respectul pe care și-l aratã ȋntre ei adversarii, cei care susțin jocul. Dacã vrei sã ȋnaintezi te uiți ȋn urmã, dai pasa doar ȋnapoi. Nimic nu-i ȋntȃmplãtor, trebuie sã gȃndești cu iuțealã, sã alergi, sã alegi, sã te ȋncrezi ȋn coiechipierul cel mai bine plasat, sã fii inspirat dacã vrei sã ȋnscri ȋn terenul de țintã un eseu curajos. Desfãșurarea aceea teribilã de forțe, cea mai sportivã și aprigã dintre toate, nu se lasã niciodatã cu accidente.”

Iar la sfȃrșit ȋti respecți partenerul, ȋi ȋnțelegi lacrimile de bucurie sau de tristețe indiferent cine s-a potrivit ȋn clipa aceea sã-și adjudece laurii.

Un asemenea sentiment mi-a fost dat sã trãiesc asearã la sfȃrșitul meciului cu Canadã cȃnd bravii noștrii rugbiști au dat tot ce-au avut mai bun ȋn ei cu convingerea cã doar așa poți onora cum se cade Victoria.

Frumoasã lecție de viațã! S-a vãzut, nu e ușor, nu e simplu sã te ȋnalți la nivelul ei!

In nuce

un strat gros

de brumă

se cerne

peste oasele

mele de humă…

degete  dezghiocate

de unghii

au scăpat pe jos

rărunchii

complicatului puzzle

sigur aş putea

risipi pe planşetă

pajisti verzi şi pot grăbi

licitaţia cu

fluturi târzii

numai că totul

ar aduce cu un viol

s-ar clătina

somnul domol

al pietrelor

sus în înalt

peste faguri de stele

îngerii toarnă

asfalt

proaspăt

Coada Gușterelui

Nu sunt multi cei care au avut posibilitatea sã vadã Gușterele dupã cea de-a doua lui naștere. Sã-l cȃntãreascã, sã-i mãsoare coada, sã-l priveascã ȋn ochi, sã-i pãtrundã gȃndurile ascunse, sã-i ȋnțeleagã ȋntr-o formã sau alta necesitatea de a se reinventa ȋn lumi diferite, de a se amesteca ȋn viețile celor cãrora le stã ȋn preajmã, dirijȃndu-le plãcerile și destinele. Sunt nerãbdãtor sã aflu pãrerile sau tãcerile exprimate, ale celor pe care i-am trecut ȋntr-o listã, dar recunosc, ar da urȃt sã le bag Gușterele pe gȃt…

Nu știu ce a fãcut fiecare cu animalu. Puteau sã-l coboare ȋntr-o arena de circotecã sau sã-l striveascã ȋntr-un raft de bibliotecã la rȃnd cu alte animale domestice periculoase. Dar poate cã sunt unii care-și doresc sã-l creascã, i-au citit palmaresul și poate vor sã vorbeascã direct la eveniment sau evident ȋn altã parte, prin alt mijloc de comunicare, cei aflați mai departe. Nu e supãrare!…

Lista primilor posesori de Gușteri: Domnița Neaga, Aurel Sibiceanu, Dumitru Augustin Doman, Marian Barbu, Florina Isache, Dumitru Ungureanu, Magda Grigore, Denisa Popescu, Alin Voica, Alexandru Cistelecan, Mioara Bahna, Nicolae Oprea, Mihaela Cãvescu, Simona Fusaru, Virgil Diaconu.(Cu siguranțã lista va continua)

Poate aflãm ȋmpreunã ce notã a primit Gușterele la a doua sa naștere.  Ar trebui sã conteze, dacã poate sã se reinventeze!

Mã ȋncred ȋn coada Gușterelui.

Argument de schimbare a fusului orar. Precizãri noi

Probleme de fus orar stau la baza schimbãrii la fațã a orei de ȋncepere a evenimentului meu editorial, Lansare de Guștere. Dupã Adunarea ONU unde președintele nostru s-a ȋntȃlnit peste mãri și țãri cu ȋnaltele personalitãți Obama și Putin, ȋn particular, s-au petrecut multe schimbãri.

S-au repoziționat astrele și o convenție internaționalã a stabilit cã la Librãrie Mon Cher,  Gușterele se va lansa cu o orã mai devreme decȃt se stabilise inițial. S-a avut ȋn vedere, nu nerãbdarea Gușterelui de a ieși ȋn lume printre cei vii, ci, mai de grabã grija autoritãților locale ca problemele de trafic pe Crinului, dacã ar fi sã aparã, sã se producã la lumina zilei, sã nu fie dubii, sã se vadã clar cine dã drumul la gușteri și cine-i ȋncurajeazã sã treacã strada, atentȃnd la liniștea publicã și impietȃnd adormirea culturalã la televizor, a orașului.

Mai sunã Jean Dumitrașcu la Filarmonicã ȋn trompetã cȃteodatã, se mai chinuie Argeșul și Cafeneaua cu cele lumești, e drept o chinuire localã discretã și inhibatã. Paralela 45 pare, steaua ezotericã rece, de ȋnsemnãtate numericã ce trece, pe lȃngã Pitești!… iar la teatru, cum știi și mata, parcã s-ar juca permanent “lapte acru”, ca sã zic așa.

Cum spuneam vã invit la orele 18 ȋn loc de 19. Prin urmare rog ambasadele sã puna virgulã și sã facã o cuvenitã modificare.

Țin sã menționez cã locul a fost slujit cu bunã credințã de Ȋnalțimea Sa Calinicã de curȃnd, cȃnd s-a resfințit biserica Sfȃnta Vineri restauratã, ȋn consecințã e exclus sã coboare de sus toatã masa “criticã”și sã n-avem loc de parcare.

Zic vorbã mare:

Ferește-l Doamne  pe Gușterele tãu cand trece strada de omul rãu!

Tinereţea ne-a căzut de pe umeri

ochii pândesc

la geam

în încercănata

memorie…

se clatină noaptea

ca o leoaică rănită

gura-i de foc

scuipă vipere

în spatele draperiilor

răvăşiţi

ca două  corăbii

cu catargele asuprite în ţărm 

de furnici şi de greieri

presărăm nisipuri

cât să umplem ruina

din obositele chipuri

curge ora din turn

în oglindă se lasă ziua

însinguraţi

ne privim

tinereţea ne-a căzut

de pe umeri

ca o hlamidă

a umbrei

octombrie ca o vaduvă tânără

octombrie
văduvă tânără
descheindu-şi cerga de ploi
a scăpat din zăgazuri
izbindu-mă

cu braţele slabe
descărnate de frunze
mă încleştez
de coama de murg
a vântului

cerul se clatină

şi-n ochiul înceţoşat
al vânătorului

se pierde

şoimul

mă las în genunchi,
parcă picioarele-mi
se scurg
în două
firave ape

înfrigurat

o descopăr ascunsă

goală cum o lăsase

Dumnezeu
când îi murise omul

i se-mpliniseră pulpele
şi şoldurile
îmbiau doldora
de parfumul
merelor

cum să cuprind
umilinţa de-acum
a tinerei femei
să dau cep vinului
să curgă

şi cum

întinși pe pǎmânt
să îmi desprind fiinţa
de sabia
celui înfrânt

inima-mi se zbate
în capcana
strâmtă

Vagabond sub cerul de beton

 Autor Nicolae Radu

Notǎ: Scuze autorului, prietenul meu, pentru cǎ i-am "mișcat" câteva cuvinte

Sub cupola de beton a cerului
merg pe sârmǎ, acrobat vagabond,
sârmǎ împletitǎ din multǎ îndoialǎ
și un firav fir de încredere.

La unul din capete sunt eu
ȋmpreunǎ cu Ziua de Azi,
prietena mea.
La celǎlalt, ȋntre brazi,
Omul Negru, la fel de ȋnalt.

Riscant joc, fǎrǎ putinţǎ de renunţare
Şi fǎrǎ speranţa unei plase ţesute dedesupt
ȋntr-o fǎrâmǎ de linişte

 “ Nu uita, te aşteaptã
 sora mea geamǎnã, Mâine !
Gust din sãrut ca din pȃine
și mã rup ȋmbrãțișãrii.
Nu vreau sã vãd lacrimi
ȋn ochii cenușii ai mãrii.

Pornesc.
talpa goalǎ a piciorului simte.
Coarda de sârmǎ
este caldǎ şi mǎtǎsoasǎ,
precum sânii iubitei...

Privesc ȋnainte,
Omul Negru a dispãrut.
Mâine îmi face semn sǎ mǎ grǎbesc.
Pentru prima oarǎ sunt fericit
și uit sǎ mǎ prǎbuşesc.

Dupã moțiune

         Competiţia Marii Curse a Moțiunii a adus pe grila de start în pole position, ȋn fața națiunii, lângǎ un copilot de raly favorit, un general de interes național și un motociclist Harley-Davidson, hodorogit, președinte de Sabat, în piele de șarpe cu clopoţei, pe care i-a scuturat la viaţa lui în urechile multor femei. “Tiling-tiling dacǎ nu mǎ iei de bǎrbat mǎ sting!”
          Numai cǎ omul acesta, tristul, motociclistul, informat pe surse cǎ niște procurori au slabiciune la sabatori(...de la sabat, oameni gãlãgioși de stat!…), prohibitoriu, în justiția lui, s-a spãlat pe mȃini și a dat drumul la cȃini ȋn țara nimãnui, sã-și facã singuri legi. Și ȋn loc de statui cu balanța dreptãții ȋn piețe, vor sã ridice cruci cu beculețe aprinse ȋn numele libertãții.
          Mǎ aștept ca unii haiduci rǎuvoitori, sǎ confunde ȋn concept, Sabatul cu Senatul. Nebunii! Daltoniști visǎtori!... Noi avem stat de drept și când ne intrǎ în casǎ justiţia, o primim cu flori pe masã
          Privind la Saturnalii, mã ȋntreb unde erau liberalii?

Plai bǎlai - pamflete politice

La Librarie mon cher