luni, 13 aprilie 2020

Poezie cu... izoleta



Ciulinii bărăganului
         Din ciclul Poezie cu... izoleta

S-au întâmplat lucruri ciudate.
Cămaşa Lui Dumnezeu
cu platcă şi râuri
de stele brodate, 
îmbrăcată cu faţa la spate,
s-a îngreunat pe umeri.

Un vânt hain bate
în Cabala ameninţată de ciulini…
Stai în faţa sorţii, sclav nu stăpân,
şi numeri, scoşi din rădăcini, morţii…
N-ai vrea să vinzi ce nu ai
în listele oficiale!...

Apele s-au întors, tristele, în matcă.
Cei doi fraţi cu reminiscenţe antice,
Tigru şi Eufrat au secat, distanţaţi
în destinul de a nu mai fi laolaltă
şi nu mai pot primi-oferind,
înapoi vinul.

Nimic nu mai e în echilibru!
Bieţii electroni cad,
dincolo de postulatele cuantice
ale lui Bohr, în spirala din interior…
Un piersic înflorit, l-a cuprins îndoiala
şi a nins pe trecerea de pietoni

Citesc ordonanţa militară
cu proceduri rapide,
Cum să învingem desţelenind
bărăganele coronavide.
Am învăţat-o pe dinafară
Dinadins o invoc mereu cu credinţă.

„Dumnezeu este şi nu greşesc
doi oameni care se iubesc!”
În consecinţă, cu puţin noroc…
Este că n-aţi văzut izoleta Evei?...

duminică, 12 aprilie 2020

Florii binecuvantate



înflorise salcia
la margine de drum
crenguţele atârnau subţiri
snopi de lumină
cu flori galbene și
frunzuliţe verzi
precum cuvintele
într-un poem
 

dimineaţă creștinii
au trecut la biserică
și mă tem au tăiat
câte-un mănunchi
de stâlpări
sǎ împletească
din ele coroniţele
pentru icoane
 

azi aș fi vrut
să-ţi împletesc coroniţa
dintr-un poem
când te uitai în oglindă
dar peste umărul tău
m-am zărit
ca un trunchi
de salcie…

(Argintarium)

vineri, 10 aprilie 2020

joi, 9 aprilie 2020

Pomul dn faţa geamului


Am găsit în cuvântul spus de dimineaţă lumii facebookului, din colţul de rai al inimii sale, de prietenul Firiţă Carp, sărbătorit ieri, o minunată idee plină de adevăr şi dătătoare de optimism, pe care cer îngăduinţa s-o folosesc şi s-o răspândesc la rândul meu ca pe o pildă care să ne însenineze
Ce poate fi mai frumos şi mai plin de speranţă decât  înflorirea pomilor venind în întâmpinarea oamenilor spre a-i scoate dintre fricile şi gândurile lor negre, provocate de duşmani nevăzuţi?
Ce poate fi mai răvăşitor decât glasurile păsărilor, limpezite de zorii zilei, care îşi înalţă scurtele lor tropare, scurte şi tonice, repetate la nesfârşit, închinându-le biruinţei vieţii şi zborului?
Nu, nici o distanţare socială, benefică în momentul de faţă! Nici un lanţ de coroane de foc, cu care nevăzuţii cred că l-au orbit pe Dumnezeu, dacă tace!... (El tace pentru că în trufia noastră ne-am crezut asemenea Lui, nişte mici Dumnezei şi singuri ne-am depărtat de El. Tot singuri, fiecare cu sinele său, spune pilda, trebuie să reînvăţăm să despărţim binele de rău şi să ne împăcăm cu El!)
Nu lumea nu se va schimba! Va mai trece o noapte de coşmar şi după încă o noapte, ne vom îmbrăţişa iar

miercuri, 8 aprilie 2020

Aniversari


Doi oameni dragi mie cu destine separate dar cu aceleaşi suflete mari, trăitori în lumea specială a celor puţini care oferă, fără să ceară nimic în schimb şi se hrănesc cu împlinirile şi bucuriile celorlalţi, neluând în seamă că risipirea de sine aduce adeseori deservicii personale.
Nu se cunosc, nu cred că s-au întâlnit vreodată, cel puţin eu nu am cunoştinţă de acest fapt, admit fără îndoială că pot greşi, pentru că lumea bucureşteană a artiştilor, a literaţilor, a pictorilor, lumea în care s-au mişcat şi se mişcă liberi de o jumătate de secol, e totuşi o lume mică.
Am ratat o dată când am făcut lansarea la Piteşti a ediţiei a doua a Dosarului „Albaştrii”, posibilitatea de a ne fotografia împreună, el, Firiţă Carp, ca editor şi Claudia Duminica, personaj al cărţii şi prietena mea de-o viaţă şi nu e cazul să mai ratez întâlnirea de azi din inima mea.
La mulţi ani Claudia Duminică! La mulţi ani Firiţă Carp!