Pictorul ăla flamand în clipa asta era mai mult flămând decât pictor. Părăsise locul. Terminase tuburile cu vopsele, sticlele cu absint, tabloul din care se scurgea pe rame lumina murdară, lăptoasă, smulsă zbaterii înspumate a valurilor. Linia verde împădurită a golfului, abia de ţinea cealalta mare să nu se reverse din cer peste casele pitite în buza dealului de unde se-ntorcea cu barca. Nerăbdător socotea că mai sunt doua ceasuri. Găsise mâncare, tuburi noi cu albastru, absint, avea de lucru.
Daca va place Pictorul votati aici
Daca va place Pictorul votati aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu